Rămâi conectat

Societate

Astăzi: „Concert aniversar Maria Beatrice”: Veta Biriş, Nicolae Furdui Iancu, Ionuţ Fulea, Ina Todoran, Alin Ignat, pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor

Publicat

în

Astăzi, de la ora 19:00, Casa de Cultură a Sindicatelor din Alba Iulia, va găzdui “Concertul aniversar al Centrului Maria Beatrice”, care marchează 2 ani de la ideea înființării și 1 an de existență al Complexului de Servicii Socio-Medicale Maria Beatrice din Alba Iulia.

 La eveniment vor participa artiștii interpreți care au făcut posibilă realizarea acestui Centru: Nicolae Furdui Iancu, Ionuț Fulea, Veta Biriș, Ina Todoran, Alin Ignat, tenorul Costel Busuioc, soprana Veronica Anușca, compozitorul Mihail Murariu, Grupul instrumental Crai Nou, Corul de Copii Theotokos, dar şi reprezentanți ai instituțiilor și oameni din Alba Iulia precum și din întreaga țară, care și-au adus aportul la reușita acestui proiect.

Fondurile strânse în urma Concertului vor fi utilizate pentru achiziționara de aparatură medicală în cadrul Complexului de Servicii Socio-Medicale Maria Beatrice, Alba Iulia.

Electrica Furnizare Discount

Evenimentul va fi precedat în cadrul aceleiași zile de “ Ziua Porților Deschise la Centrul Maria Beatrice ”, Alba Iulia, str. Lalelelor nr.60, în intervalul orar 11:00-16:00. Prețul unui bilet este de 25 lei și poate fi achiziționat de la Casa de Cultură a Sindicatelor  din Cetate Alba Iulia. Biletele pot fi achiziționate și prin comandă la telefon 0743893625 sau pe Facebook-ul “Complexul Maria Beatrice”.

Campanie susținută de: Consiliul Județean Alba, Primăria și Consiliul Local al Municipiului Alba Iulia, Arhiepiscopia Ortodoxă de Alba Iulia, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Alba (DGASPC), Serviciul Public de Asistență Socială Alba Iulia(SPAS), Asociația Non-Guvernamentală “Maria Beatrice”, Alba Iulia, Asociația “AS 2001 Alba Iulia”, Fundația Comunitară Alba, Centrul de Cultură Augustin Bena, Cercul Militar Alba Iulia, Colegiul Militar Liceal “Mihai Viteazul”, Alba Iulia, Colegiul Național”Horea, Cloșca și Crișan”, Alba Iulia, mass-media și oameni de sprijin.

Publicitate

Opinii - Comentarii

16 septembrie – Leul este instituit ca monedă a țării. Istoria monedei naționale

Publicat

în

Ziua monedei naționale • Istoria leului ca monedă națională

Istoria leului românesc începe cu secolul al XVII-lea când în Principatele dunărene se foloseau ca monedă taleri olandezi, löwenthaler, care aveau gravat pe ei un leu rampant, locuitorii denumindu-l generic “leu”. Această monedă a fost folosită în Țările Române până în a doua jumătate a secolului XVIII şi chiar după ce talerul fusese scos din uz, el încă reprezenta o unitate de calcul imaginară sub numele de “leu”, la care se raportau toate preţurile în anii ce au urmat.

Mai este de menţionat că moneda naţională a vecinilor noştri de peste Dunăre este leva care în traducere înseamnă tot “leu”, trădând aceeaşi origine ca cea a leului românesc. De la löwenthaler, pronunțat daler, vine și denumirea monedei SUA, dolar.

Electrica Furnizare Discount

Din cauza lipsei unor legi monetare bine definite la noi au început să fie folosite câteva zeci de tipuri de valută străină. Prin Regulamentele Organice din 1831 şi 1832 s-a hotărât utilizarea unui număr restrâns de monede, printre ele aflându-se una austriacă, numită zwanziger. La noi era cunoscută drept sfanţul de argint, sau mai simplu, doar şfanţ.

Putem vedea astfel de unde se trage celebra expresie “nu am nici un şfanţ”. O altă monedă era paraua otomană. Expresia de rigoare ”nu face două parale” vine de la faptul că moneda avea o valoare redusă și era confecționată din material prost, astfel că o folosire intensă o tocea și monezile chiar se lipeau unele de altele.

Leul devine oficial monedă a românilor pe 16 septembrie 1835 când domnul Țării Românești, Alexandru Ghica, instituie ca monedă a țării, leul, unitate teoretică de cont, echivalentul a 60 de parale. Tranzactiile, taxele, impozitele se calculau în lei, dar se plăteau în monedă străină. În Moldova, domnitorul Mihail Sturdza, ar fi dorit în 1835 să bată monedă, dar Imperiul Otoman, nu ar fi acceptat ca un stat vasal să aibă propria monedă, deoarece ar fi fost un semn al independenţei. După unirea Principatelor şi Cuza a tatonat ideea unei monede naţionale, care urma să se numească român sau romanat, dar din nou Înalta Poartă s-a opus.

Încă din 1859, Alexandru Ioan Cuza l-a însărcinat pe consulul francez la Iaşi, Victor Place, să negocieze baterea unor monede româneşti la monetăria din Paris. Acestea urmau să se numească „români”. Un român ar fi cântărit 5 grame de argint şi ar fi fost împărţit în 100 de „sutimi”, ca monedă divizionară. Ion Heliade Rădulescu a propus numele de „romanat”, după modelul bizantin. Proiectul nu a putut fi realizat.

La 1860, s-a bătut totuşi o monedă de bronz de 5 parale, dar aceasta nu a circulat. În 1864, după ce Cuza a impus regimul său autoritar, chestiunea a fost reluată şi s-au bătut câteva monede de probă. Este vorba de piesele de „5 sutimi”, care aveau pe avers efigia domnului şi inscripţia „Alecsandru Ioan I”. Ele nu au fost puse în circulaţie niciodată. O astfel de monedă poate fi văzută la Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti.

Prima Constituţie a ţării, cea din 1866, ignora complet problema suzeranităţii Imperiului Otoman asupra Principatelor, dovedind încă de atunci dorinţa statului român de a îşi căpăta independența. O primă bătălie s-a dat prin intermediul politicii monetare. La 22 aprilie 1867 este stabilită moneda naţională leul, o monedă bimetalică cu etalonul la 5 grame de argint sau 0,3226 grame de aur şi având 100 de diviziuni, numite bani. Un leu echivala cu un franc francez. Monedele de 5, 10 şi 20 de lei erau din aur, iar cele de 1 şi 2 lei, precum şi cele de 50 de bani erau din argint. Până la înfiinţarea Monetăriei statului (1870), primele monede au fost bătute la Birmingham.

Minsitrul de finanțe, Ion C. Brătianu, a început tratativele cu Poarta pentru ca aceasta să admită punerea efigiei domnitorului Carol I pe monedele de aur și argint ce urmau a fi emise. Tratativele nu au dat roade, dar guvernul român a comandat monedele de aur de 20 de lei (”pol”), fără a ține seama de pretențiile Imperiului Otoman. Aceste monede au fost puse în circulație în 1868, având efigia domnitorului și inscripția ”Carol I domnitorul românilor”. Tirajul a fost de doar 200 de piese.

Dintre acestea, câteva zeci au fost zidite la temelia castelului Peleş, iar altele au fost dăruite parlamentarilor, miniştrilor, unor diplomaţi străini, guvernului turc, familiei Hohenzollern de la Sigmaringen şi unor capete încoronate din Europa. Imediat după emitere, a urmat protestul Porții, precum și al Austro-Ungariei, care considera titulatura domnului român periculoasă pentru siguranța Austro-Ungariei care stăpânea Transilvania și Bucovina.

Sub presiunea celor două Mari Puteri, monedele au fost retrase în 1870, când au fost bătute 5000 de monede din aur și 400.000 de argint, fără a cuprinde însă ”semnul” menit să evidențieze suzeranitatea sultanului. Începând cu 1872 s-au bătut monede de 50 de bani, 1 leu și 2 lei fără ca Poarta să mai protesteze.

Sursa: istoriepescurt.ro

Citește mai mult

Ştirea Ta

FOTO ȘTIREA TA| Indicatorul nou al comunei Poiana Vadului „doarme” liniștit pe iarbă, în așteptarea unui expert pentru a-l monta

Publicat

în

Indicatorul nou al comunei Poiana Vadului „doarme” liniștit pe iarbă, în așteptarea unui expert pentru a-l monta

Un cititor ziarulunirea.ro a trimis pe adresa redacției o fotografie în care poate fi observat un indicator „nou-nouț”, destinat comunei Poiana Vadului, care din păcate stă nefolosit de foarte mult timp.

„Indicator cumpărat de circa 2 ani de Primăria Poiana Vadului, care zace în paragină iar primarul, de 5 ani de când este edilul comunei, încă nici acum nu cunoaște limitele comunei deși este din tată în fiu băștinaș al comunei. Așa se aruncă banii din bugetul local.

Nici acum nu știe unde să monteze indicatorul.

Electrica Furnizare Discount

Culmea culmilor, vrea sa aducă un expert. Păi domnule primar, montează-l în locul celui vechi. Care este problema. Ți acest indicator aruncat lângă gard până ajunge într-o stare degradabila?”, au fost cuvintele cetățeanului deranjat de această situație, care ar dori o soluție eficientă.

Citește mai mult

Opinii - Comentarii

Cât de mulţi bani strângi dacă te laşi de fumat. Ce sumă se poate strânge într-un singur an

Publicat

în

Cât de mulţi bani strângi dacă te laşi de fumat. Ce sumă se poate strânge într-un singur an

Un pachet de ţigări costă cam 20 de lei, iar un fumător obişnuit fumează cam un pachet pe zi. Haideţi să vedem ce înseamnă asta în buzunar, pentru că puţini fac un calcul şi pe termen mai lung.

Să vedem cam cu ce te-ai putea alege de banii pe care îi dai pe ţigări, dacă renunţi şi îi pui deoparte.

Păi, într-o lună se duc pe ţigări în jur de 600 de lei. Dacă asta pare o sumă neinteresantă pentru a pune capăt viciului, în două luni de strâns banii de fumat ai avea deja 1.200 de lei în plus şi de-aici lucrurile încep să devină interesante.

Electrica Furnizare Discount

În jumătate de an strângi aproximativ un salariu mediu pe economie, în mână, şi deja cu 3.600 de lei. Şi nu am ţinut calculul de un pachet pe zi, ca să eliminăm erori de genul “dar eu fumez mai puţin în weekend”. Iată deja o sumă! De-aici te poţi gândi cam la destul de multe lucruri. De la mobilarea casei la o vacanţă cu de toate pe litoraluri mai calde decât cel de la Marea Neagră.

Dar dacă nu ai mai fuma un an de zile? Nu e deloc un calcul greu, dar suma e greu să nu ţi se pară importantă. 7.300 de lei pe an. Pachet cu pachet s-au strâns într-un an 1.500 de euro. Pre greu de crezut, dar în suma aceasta intră peste 5 salarii minime pe economie. Este preţul unei vacanţe all inclussive, la 4 stele, pentru toată familia, la Marea Mediterană. Este preţul unei maşini second-hand care merge ok.

Ai două posibilităţi. Să începi să trăieşti ceva mai bine (şi, clar, mai sănătos) pe urma renunţării la fumat. Sau să economiseşti banii pe care îi cheltuiai pe ţigări şi să faci cu ei ceva important. Pentru a doua posibilitate îţi trebuie doar un pic de disciplină. Pui zilnic 20 de lei într-un plic? Pui la salariu 600 de lei deoparte? Tot în plic, sau lunar într-un depozit la bancă. Sau într-un cont de economii?

Dacă alegi să strângi banii, nu aşteptă sfârşitul lunii să faci asta, pentru că, cel mai probabil nu vei economisi nimic.

Sursa: sigurantafinanciara.ro

Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare