1 noiembrie: Ziua Morţilor, Ziua tuturor Sfinţilor, Luminaţia. Se spune că în această zi porţile Tărâmului de Dincolo se deschid, iar sufletele celor morţi vizitează lumea celor vii

Ziua Morţilor, Ziua tuturor Sfinţilor, Luminaţia sau Luminaţiile, 1 Noiembrie este ziua în care se pomenesc morţii, ziua în care gândurile noastre se îndreaptă cu pioşenie către cei dragi care au trecut în nefiinţă. Ea este celebrată în foarte multe ţări creştine din lume. Credincioşii merg special la biserică şi la cimitir, curăţă mormintele şi le înfrumuseţează cu flori, în amintirea celor care cândva i-au însoţit pe drumul vieţii.

În noaptea de 1 noiembrie, fiecare mormânt devine un mic altar al luminii. Mii şi mii de  lumânări sunt aprinse în memoria celor trecuţi în eternitate. Se spune că de Ziua Mortilor porţile Tărâmului de Dincolo se deschid iar morţii vin să-i viziteze pe cei vii.

Semnificaţia Zilei morţilor se regăseşte în spiritualitatea Bisericii Romano-Catolice, însă tradiţia a fost preluată în timp şi de ortodocşi, luterani, calvini sau unitarieni. Unii credincioşi ortodocşi sărbătoresc Ziua Mortilor în prima sâmbătă din luna noiembrie.

În Evul Mediu, pe 1 Noiembrie, după Sfânta Liturghie dedicată Zilei tuturor Sfinţilor, oamenii îşi petreceau după-amiaza în cimitire rugându-se pentru sufletele răposaţilor. Aşa se explică originea consacrării primei zile din Brumar drept zi de pomenire a morţilor.

De aici şi obiceiul de a merge pe 1 Noiembrie în cimitir, de a duce flori şi coroniţe de flori, de a aprinde lumânări şi a ne ruga pentru sufletele morţilor. În Biserici, se săvârşeşte vecernia (slujba de seara) în memoria celor trecuţi în veşnicie. Pe 2 Noiembrie, preoţii catolici au dreptul să oficieze trei liturghii, una pentru proprii răposaţi, una pentru sufletele celor care au murit în cele două războaie mondiale şi una pentru sufletele credincioşilor care au aparţinut de parohia respectivă.

Chiar dacă în Bisericile protestante, Ziua morţilor nu există, şi credincioşii protestanţi, evanghelici, reformaţi merg în cimitire, duc flori, aprind lumânări şi se roagă. Obiceiul a fost preluat şi de Biserica Greco-Catolică.

În timp şi ortodocşii, care au cel mai puternic şi permanent cult al morţilor – au preluat această sărbătoare dedicată sufletelor celor decedaţi, care devine astfel ecumenică. Ziua Mortilor sau Luminaţia se înscrie în rândul sărbătorilor din vechiul cult al morţilor. Luminaţia este celebrată şi de preoţii ortodocşi care, la cererea familiilor, vin la cimitir pentru a oficia slujbe de pomenire pentru sufletul  morţilor.

În noaptea de 1 noiembrie, fiecare mormânt devine un mic altar al luminii

În seara de Luminatie, credincioşii merg la mormintele celor adormiţi pentru a se ruga pentru sufletele lor şi pentru a aprinde lumânări. Astfel, fiecare mormânt devine un mic altar al luminii: învelite în lumina tremurândă a candelelor, crucile par nişte porţi spre lumea de dincolo. O sărbătoare pioasă, care, de sute de ani, înseamnă un  refuz al uitării.

Oamenii dau în această zi şi de pomană în memoria morţilor. În unele zone din Ardeal se duc la cimitir dulciuri sau alte produse de patiserie şi se dau copiilor.

Potrivit legendelor populare, în noaptea de 1 noiembrie, porţile Tărâmului de Dincolo se deschid, iar cei decedaţi vin să îi viziteze pe cei vii. De Ziua Morţilor, bucuria reîntâlnirii cu sufletele rudelor trecute în Lumea de Dincolo depăşeşte tristeţea comemorării. (A.M.)

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI