Rămâi conectat

Actualitate

Program festival folcloric pastoral, „Coborâtul Oilor”, la Loman, 16 septembrie

Bogdan Presecan

Publicat

în

Consiliul Județean Alba, în parteneriat cu Primăria Săsciori și Asociația Crescătorilor de Ovine din Săsciori, organizează duminică, 16 septembrie, la Loman, în comuna Săsciori, prima ediție a Festivalului folcloric pastoral „Coborâtul oilor”.

Festivalul pune în valoare o tradiție seculară a oamenilor din aceste locuri, aceea a păstoritului turmelor, marcând unul dintre cele mai importante momente din calendarul pastoral, respectiv coborâtul oilor de la munte pentru iernat. Totodată, festivalul aduce în centrul atenției și alte aspecte ale culturii locale, precum obiceiuri gastonomice sau elemente inedite de folclor.

Elit - Gustul Desăvârșit

Prin această sărbătoare Consiliul Județean Alba dorește să pună în valoare ocupațiile străvechi ale acestei zone și să promoveze cultura populară specifică acestor locuri. La fel am procedat și în alte locuri din județ și am reușit să aducem în atenția publicului, dar și a locuitorilor mai tineri de acolo, tradiții în pericol de a se pierde sau obiceiuri pe car le mai păstrău doar bătrânii satului.” –  a spus domnul Ion Dumitrel, Președintele Consiliului Județean Alba.

Manifestările se vor deschide la ora 10.00 cu o slujbă de sfințire a stânei din Loman, vor continua cu „Socoteala oilor”, un vechi obicei popular readus în actualitate, precum și cu coborâtul turmei de mioare. Cei prezenți vor putea admira, apoi, expozițiile crescătorilor de animale și vor putea degusta din bucatele, specifice locului, pregătite în cadrul expozițiilor culinare.

Întreaga sărbătoare va fi încununată de un spectacol folcloric în care vor evolua: Ansamblul Folcloric al județului Alba, Ansamblul Folcloric Săsciori, Ansamblul Folcloric „Stejarul” din Săsciori, Ansamblul Folcloric „Mărginenii” din Căpâlna, și Ansamblul Folcloric al comunei Cut. Vor susține recitaluri soliștii: Floricica Moga, Dorina Narița, Maria Filimon, Cătălin Hașa, Nicolae Tuhuț, Adi Neamțu, Alina Bâcă, Ghiță Albu și Ancuța Matei. O prezență inedită va fi cea a grupului de fluierași din Loman.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Cifre îngrijorătoare: Cancerul, a doua cauză de deces în România, face prăpăd. Mortalitatea a ajuns peste media Uniunii Europene

BONTEA Alexandru

Publicat

în

Cifre îngrijorătoare: Cancerul, a doua cauză de deces în România, face prăpăd. Mortalitatea a ajuns peste media Uniunii Europene

Moralitatea cauzată de cancer este peste a Uniunii Europene, în România, și a crescut pentru șase tipuri de cancer din anul 2000, atâta un raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

Comisia Europeană şi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) au prezentat, în perspectiva Zilei mondiale de luptă împotriva cancerului, 4 februarie, primele profiluri de ţară în materie de cancer din Registrul european privind inegalităţile în domeniul cancerului pentru toate statele membre ale UE, Norvegia şi Islanda.

Elit - Gustul Desăvârșit

Potrivit raportului, aceasta poate reflecta performanţe suboptime în screening şi depistarea precoce. Strategia Naţională de Sănătate 2022-2030 şi Planul Naţional de Cancer 2022-2027, ambele aflate în consultare publică, se bazează pe Planul european de combatere a cancerului şi abordarea cancerului control într-un mod structurat.

Cancer în România

Potrivit European Cancer Information System (ECIS) of the Joint Research Centre care se bazează pe tendinţele de incidenţă din anii pre-pandemiei, în jur de 95.000 de cazuri de cancer erau estimate în România în 2020. Incidenţa standardizată în funcţie de vârstă pentru toate tipurile de cancer era cu 10% mai mică pentru bărbaţi şi 16 % mai mică pentru femei faţă de mediile din UE.

La femei, cancerul de col uterin este al treilea cel mai frecvent cancer, după cel la sân şi cel colorectal care diferă de ceea ce se întâmplă în întreaga UE.

În 2020, cancerul gastric (de stomac) constituia 5% din cazurile noi de cancer la bărbaţi şi 3% la femei (mai mare decât media UE), iar melanomul constituia 2% din cazurile noi de cancer atât la bărbaţi, cât şi la femei (mai scăzute decât media UE). Pentru cancerul pediatric, rata de incidenţă standardizată în funcţie de vârstă estimată la copiii sub 15 ani în 2020 a fost de 8 la 100.000 de locuitori, care este mai mică decât media UE (15 la 100.000 de persoane).

România nu are un registru naţional al cancerului, şi raportarea incidenţei cancerului este fragmentată.

Potrivit raportului, aceasta poate reflecta performanţe suboptime în screening şi depistarea precoce. Strategia Naţională de Sănătate 2022-2030 şi Planul Naţional de Cancer 2022-2027, ambele aflate în consultare publică, se bazează pe Planul european de combatere a cancerului şi abordarea cancerului control într-un mod structurat.

Cancer în România

Potrivit European Cancer Information System (ECIS) of the Joint Research Centre care se bazează pe tendinţele de incidenţă din anii pre-pandemiei, în jur de 95.000 de cazuri de cancer erau estimate în România în 2020. Incidenţa standardizată în funcţie de vârstă pentru toate tipurile de cancer era cu 10% mai mică pentru bărbaţi şi 16 % mai mică pentru femei faţă de mediile din UE.

La femei, cancerul de col uterin este al treilea cel mai frecvent cancer, după cel la sân şi cel colorectal care diferă de ceea ce se întâmplă în întreaga UE.

În 2020, cancerul gastric (de stomac) constituia 5% din cazurile noi de cancer la bărbaţi şi 3% la femei (mai mare decât media UE), iar melanomul constituia 2% din cazurile noi de cancer atât la bărbaţi, cât şi la femei (mai scăzute decât media UE). Pentru cancerul pediatric, rata de incidenţă standardizată în funcţie de vârstă estimată la copiii sub 15 ani în 2020 a fost de 8 la 100.000 de locuitori, care este mai mică decât media UE (15 la 100.000 de persoane).

România nu are un registru naţional al cancerului, şi raportarea incidenţei cancerului este fragmentată.

Prevalenţa estimată a cancerului în România este sub media UE

IARC estimează 260.884 prevalenţă (cinci ani) cazuri de cancer în România în 2020 (50,2% la bărbaţi şi 49,8% la femei). Rate de prevalenţă pe cinci ani a ajuns la 1.400 la 100.000 de locuitori în rândul bărbaţilor şi 1.315 la 100.000 în rândul femeilor în 2020, care sunt cu 31% şi 28% mai mici comparativ cu mediile UE. Programul Naţional de Oncologie a raportat 122.076 de cazuri de pacienţi care sunt sub tratament (cazuri care au fost diagnosticate şi au fost eligibili pentru tratamentul specific acoperit de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate) în 2020 şi 143.661 în 2021.

Mortalitatea prin cancer în România este mai mare decât media UE şi a crescut în ultimul deceniu

Cancerul este a doua cauză de deces în România după bolile cardiovasculare, reprezentând 19% din totalul deceselor. În 2019, 50.324 de persoane au murit de cancer în România. Rata mortalităţii prin cancer standardizată în funcţie de vârstă a fost de 7% mai mare decât media UE în 2019 şi a demonstrat progres foarte modest din 2011 în comparaţie cu media Uniunii Europene.

În timp ce mortalitatea prin cancer a scăzut cu 1% printre bărbaţi şi a crescut cu 1% în rândul femeilor în România în 2011-2019, în UE a scăzut cu 10% în rândul bărbaţilor şi cu 5% în rândul femeilor.

Diferenţa de mortalitate generală prin cancer între media României şi cea a UE a crescut de la -1% la 7% pe parcursul deceniului din cauza modestelor progrese înregistrat în România. Aceasta se referă în special la ratele mai mari ale mortalităţii în rândul populaţiei cu vârste de 15-64 ani. În 2019, rata mortalităţii în rândul bărbaţilor cu vârsta cuprinsă între 15-64 de ani a fost cu 64 % mai mare decât media UE.

Cancerele pulmonare şi colorectale sunt cele două principale cauze de mortalitate prin cancer

Principalele cauze de deces prin cancer în România sunt cancerul pulmonar, colorectal şi de prostată la bărbaţi şi sân, plămân, colorectal şi col uterin la femei.

România a experimentat o uşoară creştere a mortalităţii în şase dintre primele zece cauze de deces prin cancer în ultimul deceniu.

Factori de risc şi politici de prevenire

România este în urma celor mai multe ţări din UE factori de risc de cancer, subliniind nevoia de mai mult eforturile de prevenire.

Numărul de fumători a scăzut aproape de media UE, dar inegalităţile sunt marcate de gen şi statut social. Interzicerea fumatului în interior şi în ceea ce priveşte vânzarea de alcool persoanelor cu vârsta sub 18 ani, iar restricţiile privind publicitatea sunt reglementate prin lege, se arată în raport.

Rata fumatului în rândul adulţilor din România a scăzut uşor din 2008, ajungând la 18,7% în 2019, care este aproape de media UE (18,4%).

Rata fumatului în rândul bărbaţilor (30,6%) este de patru ori mai mare decât cea în rândul femeilor (7,7 %).

Conform raportului, consumul de alcool rămâne ridicat şi este a preocupare majoră de sănătate publică în România În 2020, românii au băut în medie 11 litri alcool pur pe persoană în vârstă de 15 ani şi peste an (18,6 litri la bărbaţi şi 5,5 litri la femei), care este uşor peste media UE de 9,8 litri pe cap de locuitor.

În ultimii cinci ani, România a depus eforturi şi resurse în dezvoltarea bazată pe programe de screening pentru populaţie (screening oferite unei populaţii-ţintă specifice expuse riscului) pentru colul uterin, cancerele de sân şi colorectal, pregătirea şi implementarea de programe pilot finanţate cu fonduri UE.

Depistarea timpurie

Programele pilot pentru screeningul cancerului colorectal, de sân şi de col uterin sunt în curs de dezvoltare pentru a da rezultate care să arate fezabilitatea regională şi naţională după 2023. Provocări cheie includ asigurarea de personal adecvat, conformitatea cu standarde de calitate de screening şi asigurarea continuităţii serviciilor.

Profilurile prezentate de Comisie arată că ţările UE au cheltuit o sumă considerabilă, aproape 170 de miliarde de euro, pentru îngrijiri oncologice (în 2018). O altă constatare importantă este că cea mai frecventă cauză a deceselor cauzate de cancer rămâne, de departe, cancerul pulmonar.

Planul european de combatere a cancerului este un pilon esenţial al Uniunii Europene a sănătăţii, anunţată de preşedinta von der Leyen în 2020. Lansat în 2021, Planul de combatere a cancerului stabileşte o abordare nouă a UE în ceea ce priveşte prevenirea cancerului şi tratamentele şi îngrijirile oncologice, prin integrarea aspectelor de sănătate în toate politicile şi prin asocierea cu părţi interesate din diverse sectoare. Planul propune 10 iniţiative emblematice şi numeroase acţiuni pentru a aborda întregul parcurs al bolii.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Vine gerul: Temperaturi de -20 de grade vor lovi România. Prognoza METEO pentru săptămâna 6-13 februarie

BONTEA Alexandru

Publicat

în

Vine gerul: Temperaturi de -20 de grade vor lovi România. Prognoza METEO pentru săptămâna 6-13 februarie

Un val de aer polar va lovi România, meteorologii au actualizat prognoza meteo și a anunțat că temperaturile vor ajunge până la -20 de grade.

Începând de duminică și pe tot parcursul săptămânii viitoare, un val de aer polar vine peste România.

Elit - Gustul Desăvârșit

Temperaturile maxime se vor încadra, în general, între -8 şi 2 grade, cu cele mai scăzute valori în depresiuni și în nordul Moldovei.

Nopțile și diminețile vor fi geroase, cu minime cuprinse între -17 şi -7 grade, posibil spre -20 grade în depresiuni și la munte.

În București, nopțile vor fi geroase, iar temperaturile minime vor fi cuprinse între -8 și -10 grade.

Directorul ANM: „Răcirea va fi una semnificativă”

Elena Mateescu, director ANM, a vorbit marţi seară, la Antena 3 CNN, despre cât de jos vor coborî temperaturile și pentru ce durată.

Săptămâna viitoare vor fi temperaturi care pe parcursul nopților vor fi preponderent negative, cu cele mai coborâte valori nu numai în zonele depresionare din estul Transilvaniei, unde este posibil să consemnăm valori sub -15 grade, dar și în regiunile intracarpatice, a spus Elena Mateescu, în direct, la Sinteza Zilei.

„Este posibil în zonele mai joase să vorbim de valori sub pragul de ger, sub -10 grade, inclusiv în Capitală, să ne apropiem de -9 grade Celsius”, a mai spus ea.

Potrivit Elenei Mateescu, pe parcursul următoarelor nopți valorile de temperaturi sunt preponderent negative.

”Săptămâna 6-13 februarie, așa cum arată și actualizarea estimărilor meteorologice, din punct de vedere al regimului de temperaturi este o săptămână mai rece decât în mod obișnuit în cea mai mare parte a țării.

Și într-adevăr, până la sfârșitul lunii februarie ne așteptăm la un semnal din perspectiva unui deficit al cantităților de precipitații, în mod tradițional luna februarie fiind cea mai săracă lună în precipitații a anului și a iernii, a mai spus directorul ANM.

Din a doua parte a lunii februarie ne așteptăm cel mult să înregistrăm la nivel local, mai ales în partea de sud şi sud-vest, temperaturi ușor peste normă.

„Iată că și ultima lună de iarnă va fi caracterizată prin aceeași alternanță de perioade mai reci, dar cu siguranță și zile mai călduroase”, a mai spus Elena Mateescu.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

TOP 5 comune din ȚARA MOȚILOR, județul Alba, care au pierdut masiv din populație: O comună a pierdut un SFERT din oameni în doar zece ani

URSALEȘ Iulian

Publicat

în

TOP 5 comune din ȚARA MOȚILOR, județul Alba, care au pierdut masiv din populație: O comună a pierdut un SFERT din oameni în doar zece ani

Comunele din Țara Moților au suferit o depopulare masivă în cursul a zece ani, așa cum arată și ultimele date ale Recensământului 2021.

Astfel, la nivelul județului Alba, mediul rural din Munții Apuseni a suferit o scădere drastică a populației, în unele cazuri și de aproape 20%.

Elit - Gustul Desăvârșit

În cinci comune din Țara Moților, această scădere a depășit chiar și pragul de 20%, una dintre acestea pierzând un sfert din populație pe parcursul a 10 ani.

Este vorba de comunele Avram Iancu, Poșaga, Ocoliș, Râmeț și Întregalde care au următoarele populații, potrivit datelor provizorii ale Recensământului 2021:

  • Comuna Râmeț: 426 de locuitori (o scădere de 25,78%, față de 2011, când erau 574 de locuitori)
  • Comuna Avram Iancu: 1271 de locuitori (o scădere de 22,31%, față de 2011, când erau 1636 de locuitori)
  • Comuna Ocoliș: 479 de locuitori (o scădere de 22,24%, față de 2011, când erau 616 locuitori)
  • Comuna Întregalde: 459 de locuitori (o scădere de 20,45%, față de 2011, când erau 577 de locuitori)
  • Comuna Poșaga: 835 de locuitori (o scădere de 20,32%, față de 2011, când erau 1048 de locuitori)

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2022 Ziarul Unirea