Povestea unui bărbat din Aiud infectat cu COVID-19, care a văzut „linia dintre viață și moarte”: „Vă rog nu vă feriți de spitalul nostru. Aveți încredere”

Un cetățean al Municipiului Aiud, care a fost infectat cu o formă gravă de COVID-19, a povestit întreaga sa experiență în cadrul Spitalul Municipal Aiud, demitizând astfel toate „poveștile” referitor la tratamentele rele și la personalul care nu bagă în seamă pacienții.

„Spitalul Municipal Aiud și experiența personală a liniei dintre viață și moarte…

Nici nu știu cum ar trebui să fac această postare, cum să o încep sau cum să o termin…însă voi încerca să vă povestesc vouă, aiudenii mei dragi, cele doisprezece zile/nopți petrecute la Spitalul Municipal Aiud, secția ATI.
Pe data de 29.01.2021 am fost diagnosticat după un test PCR efectuat la spitalul orașului nostru ca fiind infectat cu noul tip de coronavirus. Tot atunci am făcut și o examinare CT (la același spital) de unde mi-a reieșit o afectare a plămânilor de aproximativ 25%.

Din data de 25.01.2021, când am avut primele simptome am urmat un tratament medicamentos acasă, tratament corespunzător unei răceli obișnuite sub atenta supraveghere a medicului de familie.

Pe data de 30 ianuarie citesc părerea și experiența prezentate pe grupul nostru ale d-nei Dana Capalna referitoare la interacțiunea dânsei cu spitalul nostru și despre care nu vreau să comentez (chiar dacă am aflat adevărul). Mă îngrozesc și refuz categoric internarea și începerea tratamentului în cadrul spitalului nostru.

Mare greșeală… A fost prima noapte când de-abia am ajuns la baie singur…

În 31 ianuarie, dimineața, cu starea generală vădit deteriorată ajung dus de salvare la spital unde se decide internarea mea pe secția ATI. Nu înțelegeam ce se întâmplă, nu pricepeam nici două secunde de ce trebuia să rămân internat…mi-a fost frică ca niciodată în viața mea. Saturația oxigenului din sânge ajunsese la 82% (o persoană sănătoasă are o saturație de la 96% în sus) iar capacitatea pulmonară scăzuse sub 50%. Odată ce mi-a fost pusă masca de oxigen pe față saturația mea a ajuns la valori cuprinse între 92 și 96%. Începea lupta mea și a cadrelor medicale cu acest nenorocit ordinar de virus.

După nouă zile, din care primele trei am stat cu masca de oxigen pe față, zeci de injecții, perfuzii și teste de glicemie am reușit să fac primii pași…Doamne, a fost cea mai fericită și mai importantă zi a noii mele vieți precedată doar de nașterea fiului meu. Primul test PCR făcut după internare ieșise negativ. La două zile a urmat al doilea, tot negativ. Scăpasem…

Și acum dragii mei, punctul în care voiam să ajung. Am 42 de ani și nu am fost internat nici două secunde din viață. Ei bine, nu mi-aș fi imaginat vreodată că voi simți atâta BUNĂTATE, IMPLICARE și PROFESIONALISM din partea TUTUROR CADRELOR MEDICALE cu care am interacționat. De la prima infirmieră la ultimul doctor care au fost lângă mine… MI-AU SALVAT VIAȚA oameni buni, cu toții…fără să aștepte nimic în schimb…în primele zile când starea mea de sănătate a fost extrem de critică mă verificau cred că din 10 în 10 minute, fie noapte fie zi…efectiv zburau între saloane…îi auzeam…

Si acum părerea mea ca părerea mea, dar ca idee, colegii mei de salon, Ilie și Virgil, efectiv au refuzat transferul către spitalele din localitățile lor, rugând cu lacrimi în ochi să fie lăsați să plece doar acasă din singurul spital în care s-au simțit în siguranță. Am fost mândru, tare mândru!

Știu, pentru mulți dintre voi pare șocant, incredibil, dar cred că timpul v-a demonstrat majorității celor prezenți în acest grup că nu sunt un om care să laude și să aprecieze când nu e cazul. Întotdeauna voi spune adevărul așa cum e el.

Însă, de această dată, medicilor Hurani Majid, Azzam Afaneh, Jan Tuhasu , Sodolan Ionut, d-nei dr. Maria Gorgan și “armatei” de asistente de la secțiile ATI, CHIRURGIE și ORTOPEDIE printre care s-a strecurat cumva și bunul meu prieten Daniel Oprita le mulțumesc din tot sufletul pentru șansa pe care mi-au dat-o să-mi văd fiul crescând.

Așadar dragilor, vă rog nu vă feriți de spitalul nostru. Aveți încredere, e plin de MESERIAȘI!

Doamne ajută, rămâneți sănătoși!”, este povestea bărbatului care a văzut „linia dintre viață și moarte”.

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---