Luna IUNIE sau CIREȘAR, favorabilă pentru nunți și căsnicii trainice. Ce se întâmplă dacă tună şi fulgeră în luna a șasea a anului

Luna IUNIE sau CIREȘAR, favorabilă pentru nunți și căsnicii trainice. Ce se întâmplă dacă tună şi fulgeră în luna a șasea a anului

Conform tradiției populare românești, luna iunie mai este denumită și “Cireșar” sau “luna cireșelor”, deoarece acum se coc cireșele.

Totodată, denumirea lunii iunie provine și de la zeița “Iuno”, protectoarea femeilor căsătorite. Astfel, se spune că luna iunie este favorabilă pentru nunți fiindcă acum se vor lega cele mai trainice căsnicii.

ELIT

Vegetația și timpul calendaristic ajung la maturitate în prima lună a verii, când ziua este cea mai lungă de peste an. Totuși, recoltele, oricât de promițătoare s-ar arăta, nu pot fi sigure. În luna iunie, orice furtună, vijelie sau ploaie torențială poate distruge lanul de grâu și porumb, livezile sau vița de vie.

Citește și: MESAJE frumoase, FELICITĂRI și URĂRI de La mulți ani pentru copii de ziua copilului din partea părinților, bunicilor Mesaje de 1 iunie

În calendarul popular, luna iunie este una dintre cele mai importante luni, având multe sărbători și evenimente folclorice.

În luna lui Cireşar, ortodocşii au patru praznice mari. Pe 7 iunie este prăznuită Pogorârea Duhului Sfânt, iar pe 8 iunie este Lunea Sfântului Duh. În ambele zile sunt celebrate Rusaliile. 24 iunie este sărbătoarea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul (Sânzienele), iar pe 29 iunie sunt prăznuiţi doi dintre apostolii cei mai dedicaţi în răspândirea Cuvântului lui Hristos, Petru şi Pavel. Sărbătoarea Sfinţilor Petru şi Pavel este precedată de postul sfinţilor apostoli, care începe pe 15 iunie.

Sâmbăta morţilor sau Moşii de vară. Tradiţii şi superstiţii. Mâncarea data de pomană trebuie să fie caldă

Sâmbăta morţilor sau Moșii de vară este ziua în care se pomenesc cei morți. Această sărbătoare are loc întotdeauna în ajunul Rusaliilor.

În această zi, credincioşii obişnuiesc să dea de pomană pentru cei care nu mai sunt printre noi. Mâncarea care urmează să fie împărţită se pune în vase de lut, de lemn sau de porţelan, împodobite cu flori. Cănile, ale căror toarte trebuie să fie împodobite cu flori şi cireşe, trebuie umplute cu cireşe, vin, lapte, suc sau apă îndulcită cu miere.

Tradiţii în luna IUNIE. Ce se întâmplă dacă tună şi fulgeră în luna lui Cireşar

Bucatele se împart celor nevoiaşi, existând credinţa că nu este bine să le dai pomeni rudelor. Se spune că este bine ca mâncarea data de pomană să fie caldă, deoarece mirosul bucatelor calde îi satură pe cei de dincolo.

De Moşi, mormintele trebuie curăţate şi împodobite cu frunze de nuc şi flori de tei, sfinţite în biserică. Frunze de nuc şi flori de tei sfinţite pot fi luate şi acasă şi puse la icoană pentru a ocroti gospodăria de pagubă şi boală. După ce preotul sfinţeşte bucatele la biserică, merge pe la fiecare mormânt, sfinţindu-l şi pe acesta.

Potrivit credinţei populare, la Moşii de vară toţi morţii se duc pe Valea cu Dor, unde fiecare găseşte bucatele primite de pomană până la Rusalii. Cine nu găseşte pomană se retrage trist în mormânt ţinând în braţe crengi cu flori de tei.

În Sâmbăta morţilor nu este bine ca femeile să muncească, existând credinţa că, dacă vor munci, le vor amorţi mâinile şi nu vor mai avea spor la muncă. De asemenea, femeile nu au voie să tricoteze sau să toarcă în această zi, existând credinţa că acei colaci pe care i-a dat de pomană nu vor ajunge la cei pomeniţi.

Pentru a scăpa de pagubele provocate de furtuni şi ploi, este bine să arunci în curte o crenguţă cu flori de tei sfinţită la biserică în Sâmbăta morţilor.

De asemenea, în această zi nu este bine să mergi la fântână sau să traversezi o răscruce de drumuri izolată, fiindcă se spune că pe acolo trec duhurile rele.

Dacă plouă în ziua Moşilor de Vară, recolta anului va fi foarte bogată.

Rusaliile. Obiceiuri tradiţii şi superstiţii de Rusalii. Nu este bine ca în această zi să mergi prin locuri pustii

Pogorârea Duhului Sfânt sau Rusaliile este sărbătoarea creștină care comemorează pogorârea Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Hristos. Rusaliile se celebrează în fiecare an la 50 de zile după Paşte.

Există credinţa că cine nu va respecta sărbătoarea Rusaliilor va avea de-a face cu Ielele, spirite malefice, şi se va îmbolnăvi de boala cunoscută sub denumirea populară de “luat din Rusalii”.

În mediul rural, credincioşii duc la biserică, în ziua de Rusalii, crenguțe de tei și nuc, pentru a fi sfințite. Cu aceste ramuri sfințite se împodobesc mormintele, dar şi casele și icoanele, deoarece se zice că au puterea de a alunga spiritele rele.

În anumite zone ale ţării, oamenii obișnuiesc să poarte cu ei leuştean, usturoi sau pelin, pentru a nu fi “luați din Rusalii” sau pociți de Iele.

În Oltenia, de Rusalii, se practică Dansul Călușarilor, un dans considerat vindecător, care aduce sănătate și noroc. Cete de câte 7-8 tineri merg din casă în casă în a doua zi de Rusalii pentru a alunga spiritele malefice. Oamenii îi întâmpină cu frunze de nuc, pelin, usturoi, apă și sare.

În Ardeal, are loc “Împănatul boului”, o procesiune ce se desfășoară pe ulițele satului, personajul principal fiind un bou împodobit cu flori. Când alaiul ajunge în fața bisericii, preotul îl sfinţeşte, apoi le dă de băut participanților. Apoi, boul va fi eliberat, iar o tânără trebuie să-l stăpânească și să ocolească o masă de trei ori. Există credinţa că acea fată se va căsători în anul ce urmează.

Un alt obicei din Ardeal este “udatul nevestelor” cu apă, pentru ca acestea să rămână sănătoase și frumoase în tot restul anului.

În cele două zile de Rusalii, nu este bine să munceşti deloc, pentru că Ielele te pot prinde și pedepsi, deoarece nu le cinsteşti ziua. De asemenea, nu se intră în vie, nu se merge prin locuri pustii, pe lângă păduri sau pe lângă fântâni pentru a evita pericolul de a întâlni spirite rele.

Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul. Tradiţii şi superstiţii de Sânziene. Ziua în care cucul amuţeşte

Praznicul Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul este pe 24 iunie, sărbătoarea purtând numele de Sânziene în Ardeal, şi Drăgaică în Muntenia și Oltenia.

Potrivit tradiţii-supersitii.ro, Sânzienele sunt femei frumoase cu puteri magice, ce umblă prin pădurile prin care nu calcă picior de om.

În această zi, oamenii nu trebuie să lucreze, ci să le cinstească așa cum se cuvine, pentru a fi răsplătiți cu roade îmbelșugate, copii frumoși și sănătoși şi sănătate.

Există credinţa că ierburile culese în noaptea de Sânziene au puteri tămăduitoare.

Tinerele de la sate merg în ziua de Sânziene să culeagă sânziene de pe câmp, pe care apoi le împletesc în coroniţe. Aceste cununi sunt agățate în poartă sau așezate în casă și prin ogradă, având rol protector şi aduncând noroc în respectiva gospodărie.

Ca la aproape orice sărbătoare, şi de sărbătoarea Sânzienelor exista tradiţia aflării ursitului. Pentru aflarea celui sortit, în noaptea de Sânziene, fetele își pun sub pernă câteva din florile culese. Tinerele care şi-au făcut coroniţe din flori de Sânziene le pot arunca peste acoperișul casei. Dacă acea cunună rămâne atârnată sus, se spune că tânăra se va căsători în curând.

În unele regiuni ale țării se mai păstrează tradiţia Făcliei de Sânziene. Tinerii se adună, seara, în vârful dealului unde își aprind făcliile, dansează și îşi trec torțele pe sub picioare. Când acestea mai au puţin până să se stingă, junii satului coboară cu ele spre sat, făcând ocolul grădiniilor și livezilor şi înfingându-le apoi în mijlocul lor. Acest obicei transmite bucuria oamenilor pentru izbânda căldurii și a soarelui asupra frigului, reprezentând un semn al fertilității și al bunăstării.

Dansul Drăgaicei este un obicei oltenesc şi este jucat de un grup de 5 – 10 tinere, dintre care una va fi Drăgaica. Drăgaica aleasă este gătită ca o mireasă și împodobită cu spice de grâu. Restul fetelor se îmbracă în alb şi îşi acoperă feţele cu voaluri cusute cu sânziene. Tinerele cutreieră satul și se opresc la răscrucile drumurilor, unde cântă și dansează. Respectarea acestui obicei presupune că sătenii vor avea parte de un an cu roade bune și vor fi feriți de rele.

Această zi mai este cunoscută sub numele de ziua Amuțirii Cucului. Legenda spune că, din strămoși, cucul cântă de la echinocțiul de primăvară, chiar de ziua Bunei Vestiri, până la solstițiul de vară, adică până la Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul. Sânzienele amuţesc cucul, deoarece se crede că el ar putea prevesti oamenilor cât mai au de trăit, dar numai Dumnezeu cunoaște acest lucru.

Printre cele mai cunoscute superstiţii despre Sânziene sunt următoarele:

  • Dacă nu se respectă ziua Sânzienelor, acestea se vor transforma în Iele neiertătoare, reprezentând spirite malefice;
  • Ielele apar în Noaptea de Sânziene, iar cine vede devine mut sau înnebuneşte;
  • Nu este bine să faci baie în ziua de Rusalii, căci se vor spăla de fapt spiritele rele;
  • Dacă cei îndrăgostiți se vor scălda împreună, în râu sau în mare, dragostea lor va dura toată viaţa.

Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel. Tradiţii şi superstiţii. Ziua în care cerurile se deschid, iar Sfântul Petru poate fi văzut stand de-a dreapta Tatălui Ceresc

Sărbătoarea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel este cunoscută în popor și sub denumirea de Sânpetru de vară. Datorită rolului major pe care acești doi sfinți l-au avut în răspândirea creștinismului, Biserica a hotărât ca prăznuirea lor să fie precedată de o perioadă de post.

În majoritatea zonelor țării, în ziua de Sânpetru, credincioșii merg la biserică cu mere, colivă, colaci și miere în faguri pentru a fi sfințite, scrie traditii-superstitii.ro. După sfinţire, bucatele sunt împărţite celor nevoiaşi.

Există credinţa că, la miezul nopţii, cerul se deschide și Sfântul Petru poate fi zărit pentru o clipă așezat în dreapta Tatălui.

Sânpetru de vară indică și miezul verii agrare sau perioada secerișului. Sfântul Petru este cunoscut ca patronul agriculturii. În această zi, este bine ca gospodarii să calce ceapa și usturoiul, pentru a avea roade din belșug.

Printre cele mai cunoscute superstiţii despre Sânpetru sunt următoarele:

  • Se crede că, pentru a fi ferit de rele, este bine ca, în ziua de Sânpetru, oamenii să poarte usturoi și pelin în buzunare.
  • În această zi, credincioşii nu trebuie să muncească, ci să-i cinstească pe Sfinţii Apostoli. Altfel, Sfântul Petru se poate supăra și poate arunca cu tunete și grindină peste culturi. Iar dacă va tuna în ziua de Sânpetru, nucile şi alunele vor fi seci sau viermănoase.
  • Se crede că nu este bine să scuturi merii înainte de Sânpetru, căci există pericolul să cadă grindină peste holde. Tot legat de mere, există superstiţia ca femeile să nu mănânce mere până la Sânpetru pentru a fi ferite de boli.
  • Pentru a nu se înmulți pistruii și petele de pe față spală-te cu apă la miezul nopții, când vor cânta cocoșii.

CALENDAR ORTODOX IUNIE 2020

1 iunie Sfântul Iustin Martirul şi Filosoful

2 iunie (†) Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava

3 iunie Sfinţii Mucenici Luchilian, Ipatie, Paul, Dionisie şi Claudie (Dezlegare la peşte)

4 iunie (†) Sfinţii Zotic, Atal, Camasis şi Filip de la Niculitel

5 iunie Sfântul Mucenic Dorotei, episcopul Tirului (Dezlegare la peşte)

6 iunie Sâmbăta morţilor – Moşii de vară; Sfântul Ilarion cel Nou

7 iunie (†) Pogorarea Duhului Sfânt – Rusaliile; Sfântul Teodot, episcopul Ancirei

8 iunie (†) Lunea Sfântului Duh; Aducerea moaştelor Sfântului Teodor Stratilat

9 iunie Sfântul Chiril al Alexandriei

10 iunie Sfântul Mucenic Timotei, episcopul Prusei   Harţi

11 iunie Sfântul Apostol Vartolomeu; Sfântul Luca al Crimeii

12 iunie Sfântul Cuvios Onufrie cel Mare (Harţi)

13 iunie Sfânta Muceniţă Achilina

14 iunie Lăsatul secului pentru Postul Sfinţilor Ap. Petru si Pavel; Sfântul Proroc Elisei

15 iunie Începutul Postului Sfinţilor Petru şi Pavel; Sfântul Proroc Amos (Post)

16 iunie Sfântul Tihon (Dezlegare la ulei şi vin)

17 iunie Sfinţii Mucenici Manuil, Savel şi Ismail (Post)

18 iunie Sfinţii Mucenici Leontie, Ipatie şi Teodul (Dezlegare la ulei şi vin)

19 iunie Sfântul Apostol Iuda (Post)

20 iunie Sfântul Mucenic Metodie, Episcopul Patarelor (Dezlegare la peşte)

21 iunie Sfântul Mucenic Iulian din Cilicia

22 iunie (†) Sfântul Grigorie Dascalul, Sfântul Mucenic Eusebie (Dezlegare la peşte)

23 iunie Sfânta Muceniţă Agripina (Dezlegare la ulei şi vin)

24 iunie (†) Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul (Dezlegare la peşte)

25 iunie Sfânta Muceniţă Fevronia (Dezlegare la ulei şi vin)

26 iunie Sfântul Cuvios David din Tesalonic (Post)

27 iunie Sfântul Cuvios Samson, primitorul de străini (Dezlegare la peşte)

28 iunie Aflarea moaştelor Sfinţilor Mucenici Chir şi Ioan

29 iunie (†) Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel

30 (†) Soborul celor 12 Apostoli; Sfântul Ierarh Ghelasie de la Râmeţ

Sursa: romaniatv.net

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419

Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Acceptă Mai mult...