Companiile din România s-au decapitalizat în ultimii 4 ani. Au scos din rezervele făcute anterior
Companiile din România s-au decapitalizat în ultimii 4 ani. Au scos din rezervele făcute anterior
Companiile nu numai că nu s-au capitalizat în ultimii patru ani, dar au şi scos din rezervele făcute anterior, ponderea dividendelor în totalul profiturilor în cazul economiei reale fiind de 107%, a afirmat recent directorul adjunct al Direcţiei Stabilitate Financiară din Banca Naţională a României (BNR), Florian Neagu.
„Sectorul bancar, aşa cum vedeţi din cifre, are şi un grad bun de acoperire a pierderilor aşteptate cu provizioane, are şi un grad bun de acoperire a pierderilor neaşteptate cu capitaluri şi ne-am aşteptat să vedem o pregătire rezonabilă şi din partea sectorului real.
De exemplu, a folosi perioadele bune care s-au manifestat în anii anteriori de a-şi consolida solvabilitatea firmelor. Ştiţi că avem o mare vulnerabilitate în economie, o pondere foarte mare de companii subcapitalizate şi aşteptările noastre ar fi fost ca în anii anteriori, când profiturile au fost semnificative în economia reală, să vedem o parte din aceste profituri capitalizate. Dacă ne uităm însă ce s-a întâmplat în ultimii 4 ani, constatăm că ponderea dividendelor în totalul profiturilor în cazul economiei reale a fost de 107%, ceea ce înseamnă că nu numai că nu s-a capitalizat economia, dar s-a şi scos din rezervele făcute în anii anteriori”, a declarat Neagu, la ZF Bankers Summit, a XII-a ediţie, citat de Agerpres.
În opinia sa, situaţia este o sursă de îngrijorare, pentru că vine pe un fond structural al vulnerabilităţii de subcapitalizare cronică a economiei. „Spre comparaţie, sectorul bancar din România a avut şi el ani buni de profitabilitate, dar ponderea dividendelor în totalul profiturilor este undeva de 47%, ceea ce înseamnă că mai bine de jumătate din tot profitul obţinut de sectorul bancar nu a fost distribuit către acţionari, ci a fost distribuit către capitalizarea băncilor”, a explicat el.
Potrivit acestuia, canalul principal de risc vine din direcţia companiilor nefinanciare, iar rata creditelor neperformante din această direcţie a fost cea mai mare. Astfel, rata creditelor neperformate generată de companii a fost, în medie, în Uniunea Europeană, la apogeu, de peste 22%.
Neagu a precizat că firmele din România preferă să apeleze la credite comerciale în mai mare măsură faţă de cele din Europa. Acest lucru ar putea să pară o strategie bună, dar o analiză mai atentă arată că rata de neperformanţă la creditele comerciale este de trei ori mai mare faţă de cea la creditele bancare.
El a prezentat în cadrul conferinţei rezultatele ultimului Eurobarometru legat de deţinerile de produse financiare în ultimii doi ani în România versus Uniunea Europeană. Apetitul populaţiei la nivel european pentru plasamente în criptoactive este în creştere semnificativă, la 6%, dar în România ajunge la 8%.
Florian Neagu a explicat că aceste criptoactive, dacă ţinem cont de modul în care au evoluat până în prezent, au o volatilitate de opt ori mai mare decât cele mai volatile active financiare tradiţionale.
„Criptoactivele au o legătură mai mult decât modestă cu economia reală. Nu finanţează mai deloc investiţii în economia reală. Sunt, aşa cum am văzut din statisticile europene şi internaţionale, (orientate – n. r.) către speculaţii, fraudă sau spălare de bani.
În aceste condiţii în care populaţia din România are deţineri de criptoactive peste media europeană, poate genera unele probleme şi provocări pentru sistemul financiar. Pentru că în loc să plasezi banii în piaţa de capital, în fonduri de pensii sau depozite bancare, dacă ai un apetit mai scăzut, mergând în criptoactive, capacitatea de dezvoltare a sistemului financiar, care oricum e pe ultimul loc în Europa, poate fi afectată”, a susţinut Florian Neagu.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Economie
Anunț prelungire apeluri de selecție proiecte măsurile: M1/6B, M2/2A, M3/6A EURI, M3/6A FEADR, M6/3A
Anunț prelungire apeluri de selecție GRUPUL DE ACŢIUNE LOCALĂ ASOCIAŢIA ŢARA SECAŞELOR ALBA-SIBIU anunță public prelungirea sesiunilor de cereri de proiecte LEADER aferentă măsurilor: I.MĂSURA M1/6B-,,Dezvoltarea si modernizarea satelor din microregiunea Ţara Secașelor” Număr de referință al sesiunii cererii de proiecte: M19.2-M1/6B-07/18.10.2024-31.10.2024 Data limita pentru depunerea proiectelor: 27 noiembrie 2024. II.MĂSURA M2/2A – ,,Soluţii inovative […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 3 zile
21 noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Ovidenia, prima sărbătoare de la începutul Postului Crăciunului
-
Opinii - Comentariiacum 3 zile
21 noiembrie, Ziua Mondială a Salutului. Cel mai popular cuvânt de salut este „Hello”
-
Opinii - Comentariiacum 3 zile
21 Noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Tradiţii şi superstiţii de Sărbătoarea Luminii
-
Opinii - Comentariiacum 17 ore
23 noiembrie 1940: România a semnat aderarea la Pactul Tripartit, alături de Germania, Italia și Japonia. Ce se urmărea prin acest act
-
Opinii - Comentariiacum o zi
23 noiembrie – Zborul Marii Uniri: Povestea aviatorului mort în anonimat, care a zburat la -40 de grade cu documentele Marii Uniri de la 1 decembrie 1918
-
Opinii - Comentariiacum 5 zile
19 noiembrie: Ziua internațională a BĂRBATULUI. Tradiții în lume specifice sărbătorii