Mircea Hava: Vrem ca Alba Iulia să devină un nume cu renume pe harta culturală a ţării

Interviu cu Mircea Hava, primarul municipiului Alba Iulia

    – În ultimul timp se observă o implicare mai puternică a Primăriei Alba Iulia în viaţa culturală a urbei. Au fost deja câteva evenimente de excepţie. Care sunt priorităţile dumneavoastră în ceea ce priveşte susţinerea programelor şi a instituţiilor culturale din oraş?
– La Alba Iulia suntem încă într-o fază de start-up, dacă vreţi, în ceea ce priveşte o agendă culturală permanentă, cunoscută şi recunoscută cel puţin la nivel naţional. Pentru că, de ce să fim ipocriţi, înainte de a avea acces la cultură, oamenii au nevoie de acces la lucruri mult mai pragmatice. Adică nu poţi face cultură cu ţeava spartă la poartă. Sunt cunoscute marile investiţii în infrastructură derulate de primărie. Unele din bugetul propriu, altele cu finanţare europeană. Dar şi pentru acestea din urmă este o parte de cofinanţare din partea beneficiarului, adică a noastră. Sumele investite pentru confortul urban nu sunt deloc neglijabile. Dar acum am ajuns într-o fază în care avem rezolvate aceste probleme ale traiului zilnic într-o proporţie covârşitoare şi atunci putem să ne aplecăm, să investim mai mult în cultură, pentru ca Alba Iulia să fie nu numai un oraş frumos la modul material, ci şi unul frumos din punct de vedere spiritual. Noi întotdeauna am avut o deschidere totală faţă de orice iniţiativă culturală şi am susţinut-o fără rezerve. Fiecare instituţie culturală locală are bugetul său şi planurile sale însă, ori de câte ori am avut posibilitatea, am susţinut extra, de la noi, din bugetul local al primăriei, acţiunile lor. Avem, din fericire, şi parteneri serioşi în zona culturii, instituţii şi oameni dedicaţi, pe care contăm în crearea aici, la Alba Iulia, a unui pol cultural real. Asta înseamnă susţinere totală faţă de orice iniţiativă culturală, indiferent din partea cui ar veni, atâta timp cât ajută, prin valoarea ideii, la dezvoltarea oraşului. Pe lângă susţinerea activităţilor culturale şi ale instituţilor culturale a venit acum momentul să avem propriile noastre evenimente culturale care să devină parte a brandului municipiului Alba Iulia. Vrem ca Alba Iulia să devină un nume cu renume pe harta ţării.

– Vă rog să detaliaţi această ultimă idee...
– Păi, este foarte clar. Vrem ca Alba Iulia să fie un oraş care să atragă nu numai prin Cetatea sa care este tot mai cunoscută în ţară şi în afara ei, dar şi prin evenimentele culturale care se organizează aici. Aţi văzut, de exemplu, că „Zilele Cetăţii” au adus în oraş un număr mare de turişti. Avem argumentul uriaş, şi la figurat şi la propriu, al Cetăţii Alba Carolina ca spaţiu multi-cultural generos. Cultura nu se moşteneşte, se cucereşte – am înţeles asta la timp aşa că am compensat lipsa infrastructurii prin susţinerea unor evenimente culturale excepţionale de la Festivalul de Teatru „Poveşti pentru copii şi oameni mari” până la Congresul Spiritualităţii Româneşti, unde trebuie să spunem că „vioara întâi” a fost Consiliul Judeţean Alba, dar şi prin implicarea ca parteneri în altele, vă dau exemplul Festivalului Dilema Veche a cărui primă ediţie de anul trecut a fost un real succes şi unde implicarea primăriei a fost totală. Vrem să acordăm o mai mare atenţie evenimentelor culturale proprii, să ne creăm, ca să spun aşa, propriul portofoliu. Ca să amintesc doar cele mai proaspete acţiuni spun Divna Ljuboevic sau Mozart Rocks. Acum ne pregătim pentru un eveniment mai amplu, Sărbătoarea Muzicii, între 11 şi 13 mai 2012, un festival cu o participare internaţională absolut fabuloasă: Nouvelle Vague (Franţa) sau grupuri acapella Cantabile – The London Quarttet (Anglia), Die Medlz (Germania), Jukebox Trio (Rusia) şi chiar Vocal Tempo (Cuba), celebre pe plan mondial. De altfel asta e şi tema centrală de anul acesta a festivalului: acapella, o idee despre care nu ştiu să se mai fi întâmplat, la acest nivel, în România.
Nu sunt foarte multe moduri de a atrage turiştii, tot mai selectivi, în oraşe mici, ca Alba Iulia, însă acesta este unul dintre ele. Unul în care credem şi suntem dispuşi să investim pentru că nimeni nu este atât de naiv încât să-şi imagineze că se poate crea durabil fără o bază solidă, respectiv fără o investiţie serioasă şi constantă. Am investit, cum spuneam în infrastructură şi în reabilitarea Cetăţii şi acum investim în cultură. Veţi vedea o împletire armonioasă a celor două pentru că am ales ca loc de desfăşurare a Sărbătorii Muzicii Piaţa Cetăţii. Este spaţiul unde se află monumentele Losenau şi Custozza şi unde de curând s-a deschis pietonalul Mihai Viteazul. Ne gândim să transformăm această piaţă într-un spaţiu care cu timpul să devină sinonim cu cultura. Acum facem primul pas.
– În ce constă, mai precis, acest prim pas?
– În Sărbătoarea Muzicii am dezvoltat un concept inedit. Am încercat să alăturăm şi în egală măsură să opunem cât mai multe genuri muzicale. Pentru mulţi întâlnirea cu Angela Similea şi Ovidiu Komornyik este un exerciţiu de încântare şi aducere aminte. Nu mai puţin vibrantă va fi şi seara de duminică, ultima a festivalului, când vom avea la Alba Iulia, 120 de muzicieni din doua instituţii de cultură prestigioase: Orchestra Simfonică a Filarmonicii de Stat Sibiu şi Corul Filarmonicii de Stat Transilvania din Cluj Napoca într-un spectacol ce va prezenta opera Carmina Burana. Copiii vor putea cânta alături de Hansel şi Gretel duminică dimineaţa, într-un spectacol de operă pentru copii, pus în scenă de membri ai Filarmonicii de Stat din Timişoara. Despre Nouvelle Vague cu siguranţă tinerii ştiu mai multe decât aş putea spune eu, iar seara de sâmbătă sperăm să reprezinte cu adevărat un moment unic pentru ei şi nu numai. Tema principală din acest an este genul muzical
a capella, reprezentat de patru dintre cele mai faimoase grupuri muzicale din lume. Aşadar, avem toate ingredientele pentru un week-end muzical de excepţie, în care Alba Iulia devine Capitala Muzicii Bune. (M.D.)

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI