Trei milioane de lei de la Consiliul Județean Alba pentru reabilitarea Câmpiei Libertății din Blaj – PROIECT

Primăria municipiului Blaj cere Consiliului Județean Alba trei milioane de lei pentru reabilitarea Câmpiei Libertății, deoarece obiectivul, în care se va investi 5,2 milioane de lei, depășește interesul local, se arată într-un proiect de hotărâre ce va fi supus spre aprobare în ședința CJ Alba din 26 ianuarie.

Câmpia Libertății, locul unde în mai 1848, la Marea Adunare Națională, circa 40.000 de români au strigat ”Noi vrem să ne unim cu țara!”, a intrat în reabilitare în vara trecută. Obiectivul ar fi vizitat de circa 5.000 de turiști.

”Prin adresa Municipiului Blaj se solicită o contribuție ȋn valoare de 3.000.000 lei pentru Amenajare Ansamblul „Câmpia Libertăţii Blaj” si imprejmuire, proiect care are valoarea totală de 5.213.736 lei, cu scopul de a reuşi realizarea unui proiect care depăşeşte interesul local, fiind ȋn esențǎ un proiect de anvergură națională care ține de lupta românilor pentru unitate națională”, se arată în expunerea de motive a proiectului ce va fi supus spre aprobare.

Prin realizarea acestui proiect se urmăreşte valorizarea monumentului istoric şi crearea unui spaţiu optim rezolvat din punct de vedere funcţional si estetic, maximizând impactul istoric al acestui monument.

Se doreşte reamenajarea Câmpiei Libertății prin sistematizarea terenului, realizarea unor alei carosabile și pietonale, amplasarea mobilierului urban (bănci, corpuri de iluminat, coșuri de gunoi, cişmele și o fântâna arteziana), refacerea împrejmuirii și reamplasarea catargului.

Lucrările principale propus a fi realizate sunt:

– amenajare alei carosabile;

– amenajare alei pietonale;

– amplasare mobilier urban constând din corpuri de iluminat stradal, iluminarea ansamblului monumental Gloria, bǎnci, catarg repozitionat, cişmele, coşuri de gunoi, fântână arteziană, etc

– ȋmprejmuirea incintei prin reamenajarea gardului existent, refacerea porților de acces şi completarea ȋmprejmuirii unde este cazul;

– sistem de irigații

– refacerea spațiilor ȋnierbate;

– echiparea Câmpiei Libertătii cu utilitătile necesare (apă, canal, energie electrică)

Prin realizarea acestui proiect se urmăreşte valorizarea monumentului istoric şi crearea unui spaţiu optim rezolvat din punct de vedere functional si estetic, realizând cresterea gradului de impact istoric, social si mărirea confortului urban.

Cofinanţarea este în sumă de 3.000.000 lei din valoarea totală a proiectului „Amenajare Ansamblul Câmpia Libertății si ȋmprejmuire” si va fi asigurată în două tranşe pe baza solicitărilor şi a raportului de progres însoţit de documente justificative, întocmite de Primaria Blaj şi înregistrate la Consiliul Judeţean Alba, potrivit proiectului.

Pe Câmpia Libertății se desfășoară, din 2013, Blaj aLive, unul dintre cele mai mari festivaluri din județul Alba.

Ultimele îmbunătățiri ale acestui obiectiv au fost realizate în anul 1998, la vizita fostului președinte Emil Constantinescu.

Câmpia Libertății este situată în lunca Târnavei Mari, în spatele catedralei și a școlilor, aici având loc Marea Adunare Națională din mai 1848. Obiectivul a primit acest nume după ce 40.000 de persoane au strigat, aici, ”Noi vrem să ne unim cu țara!”.

Istoria spune că tot aici, în 1911 s-au ținut serbările semicentenarului ASTREI la care au luat parte oameni de știință și cultură, în timp ce Aurel Vlaicu zbura cu propriul avion deasupra mulțimii. Pe această câmpie a aterizat și avionul care aducea vestea cea mare a reintrării României în război, pentru eliberarea Transilvaniei.

În 1973, cu ocazia împlinirii a 125 de ani de la Revoluţia din 1848, aici au fost dezvelite 24 de busturi ale unor personalități ale istoriei și culturii românești. În prezent sunt 26 de statui.

În 1977, pe Câmpia Libertății a fost ridicat Ansamblul monumental ”Gloria”, un monument de piatră, înalt de 18 metri, pe care este scris „La 15 mai 1848, pe Câmpia Libertăţii, reprezentanţii poporului român au rostit răspicat dorinţa arzătoare a realizării unităţii naţionale a statului naţional român, visul de aur al unor veacuri de suferinţă şi luptă prin istoricele cuvinte: <Vrem să ne unim cu ţara>”. Monumentul mai este compus din statuile a trei tinere fete, turnate din bronz, care reprezintă cele trei mari provincii istorice româneşti: Moldova, Muntenia şi Ardealul.

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---