Silviu Ponoran a câştigat definitiv procesul cu CNSAS – nu a fost informator al fostei Securităţi

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat dreptate, definitiv, primarului din Zlatna, Silviu Ponoran, în procesul intentat de Consiliul Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii (CNSAS) care a cerut instanţei să constate calitatea acestuia de fost colaborator/lucrător al Securităţii. Curtea Supremă a respins în 13 octombrie 2011 recursul formulat de CNSAS la decizia Curţii de Apel Bucureşti care a rejudecat dosarul lui Ponoran şi a stabilit, la rândul său, că primarul din Zlatna nu a colaborat cu Securitatea. Dosarul a fost trimis spre rejudecare la Curtea de Apel Bucureşti după ce ÎCCJ a admis acţiunea lui Silviu Ponoran, în octombrie 2009. Primarul a cerut la acea vreme rejudecarea cauzei, susţinând că a intrat în posesia unor noi probe pe care vrea să le aducă în faţa magistraţilor. Iniţial, prin sentinţa pronunţată în martie 2009, Curtea de Apel Bucureşti, a constatat calitatea de fost colaborator al lui Silviu Ponoran. Edilul a susţinut la acea vreme că la Curtea de Apel Bucureşti a pierdut procesul cu CNSAS dintr-o neglijenţă. „Problema e că la Curtea de Apel am pierdut termenul pentru că am trimis o cerere de amânare la vechea adresă a instanţei şi astfel s-a judecat în lipsa mea”, a explicat în urmă cu doi ani Silviu Ponoran.
lAcuzat că şi-ar fi „turnat” gazdele din studenţie
CNSAS a susţinut că Silviu Ponoran ar fi dat note informative despre gazdele sale din timpul studenţiei, care ascultau Radio Europa Liberă, erau adepţii cultului „Martorii lui Iehova” şi „a vizat luarea unor măsuri de îngrădire a unor drepturi fundamentale, împotriva persoanelor pe care le denunţa, aşa cum singur afirmă într-o notă informativă”. Potrivit CNSAS, primarul din Zlatna ar fi fost recrutat ca informator al Securităţii în anul 1983, în timp ce era student, pentru a furniza informaţii despre persoana care îi oferea găzduire, precum şi despre colegii de facultate, sub numele conspirativ „Nicu”, iar după absolvirea facultăţii ar fi dat informaţii despre colegii de serviciu folosind pseudonimul „Panait”.
Edilul din Zlatna şi-a susţinut tot timpul nevinovăţia şi a spus că a dat în studenţie o singură notă explicativă, şi nu informativă, despre gazdele sale pe care ar fi semnat-o cu propriul nume şi nu cu un pseudonim. „În baza legilor de atunci am dat o singură notă explicativă, şi nu informativă aşa cum susţin cei de la CNSAS. Puneţi-vă în locul meu! Am scris ceea ce mi s-a dictat. La acea vreme, dacă refuzai să dai astfel de note erai considerat infractor. Dacă mă opuneam, riscam să fiu exmatriculat din facultate”, s-a apărat Ponoran. Silviu Ponoran a recunoscut că a mai dat şi alte note, tot explicative susţine el, în perioada în care era preşedinte al Cooperativei din Zlatna, note pe care le-a semnat cu numele conspirative de Nicu şi Panait. „Acestea nu mă incriminează însă pentru că nu se referă la persoane, ci la cantităţi, materiale”, a adăugat primarul.
Cel mai probabil în luarea deciziei definitive de necolaborare cu Securitatea în cazul lui Silviu Ponoran magistraţii au ţinut cont de probele noi depuse la dosar. „Bunicul meu a fost declarat chiabur, motiv pentru care tatăl meu a fost dat afară din facultate. Pentru ca el să-şi poată continua studiile, bunicii mei au fost nevoiţi să cedeze mai multe pământuri comuniştilor. Familia mea a avut mult de suferit de pe urma comuniştilor şi am adus dovezi în acest sens”, a precizat primarul din Zlatna.

Ioana PITICARIU

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---