Președintele Iohannis a promulgat legea! Românii au încă o zi liberă

Legea prin care 24 ianuarie, Ziua Unirii Principatelor Române, devine zi liberă nelucrătoare, a fost promulgată, vineri de Preşedintele Klaus Iohannis. Iniţiativa legislativă a fost voată de Camera Deputaţilor la începutul lunii septembrie cu 209 voturi ”pentru”, 4 ”împotriva” şi 2 abţineri.

Data de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române este declarată zi nelucrătoare adăugându-se celorlalte sărbători legale – 1 şi 2 ianuarie; prima şi a doua zi de Paşti; 1 mai; prima şi a doua zi de Rusalii; Adormirea Maicii Domnului; 30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României; 1 decembrie; prima şi a doua zi de Crăciun.

Proiectul a fost iniţiat de deputatul PSD Tudor Ciuhodaru care susţine, în expunerea de motive, că ”Legea nr. 171/2004 privind declararea zile de 24 ianuarie drept zi ca sărbătoare legală (…) s-a dovedit a fi un eşec lamentabil”.

”Nu era nevoie de lege, ci doar de un manual de istorie pentru a afla că pe 24 ianuarie sărbătorim la nivel naţional Ziua Unirii Principatelor Române. În schimb ceea ce nu s-a reglementat în această lege, pentru a avea o nouă zi nelucrătoare, era modificarea art. 139 din lefea 53/2003 privind Codul Muncii”, mai susţine Ciuhodaru.

Unirea Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1918), a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea prin unirea statelor Moldova și Țara Românească sub numele Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești. Unirea a fost legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza și de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească.

Procesul, bazat pe puternica apropiere culturală și economică între cele două țări, a început în 1848, odată cu realizarea uniunii vamale între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. Deznodământul războiului Crimeii a dus la un context european favorabil realizării unirii. Votul popular favorabil unirii în ambele țări, rezultat în urma unor Adunări ad-hoc în 1857 a dus la Convenția de la Paris din 1858, o înțelegere între Marile Puteri, prin care se accepta o uniune mai mult formală între cele două țări, cu guverne diferite și cu unele instituții comune. La începutul anului 1859 liderul unionist moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor al Moldovei și Țării Românești, act care a adus cele două state într-o uniune personală. În 1862, cu ajutorul unioniștilor din cele două țări, Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică. După înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, iar constituția adoptată în acel an a denumit noul stat România.

Sursa: realitatea.net

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---