Peştera ”Gheţarul de la Scărişoara” va fi modernizată: scări suspendate, module mobile din plastic pentru a fi mai accesibilă turiștilor

Scări suspendate şi module mobile din plastic pentru accesul turiştilor în Peştera ”Gheţarul de la Scărişoara” • Primăria Gîrda, cu sprijinul CJ Alba, va reabilita traseul turistic în acest monument al naturii

Potrivit primarului comunei Gîrda de Sus, Marin Vîrciu, anul acesta vor demara lucrările de reamenajare a accesului în Peştera ”Gheţarul de la Scărişoara” și va fi împrejmuit avenul. Amplasamentul se află pe teritoriul administrativ al comunei Gîrda de Sus şi are suprafaţa totală de 56.514 mp, fiind cuprins în patrimoniul Parcului Național Apuseni. Gheţarul de la Scărişoara este o rezervaţie speologică cu zone de protecţie diferite: clasa de importanţă A (pentru cele două rezervaţii ştiinţifice şi pentru ”Biserică”) şi clasa de importanţă B (pentru sectorul turistic-zona avenului şi ”Sala Mare”.

Peştera „Gheţarul de la Scărişoara” este administrată pe baza unei convenţii de parteneriat între comuna Gîrda de Sus şi Administraţia Parcului Natural Apuseni, prin intermediul Direcţiei Silvice Oradea. Potrivit primarului Vîrciu, investiția va fi realizată cu fonduri de la bugetul local, dar și cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Alba.

Gheţarul de la Scărişoara este format dintr-o încăpere unică cu o suprafaţă totală de circa 700 mp. În mijlocul acestei încăperi se află un bloc de gheaţă de circa 80.000 mc a cărui grosime variază între 16 şi 34 de metri şi a cărui faţă superioară formează podeaua Sălii Mari. Accesul în Peştera „Gheţarul de la Scărişoara” se face printr-un aven cu un diametru de 60 m, care se deschide în pădurea din marginea platoului.

În trecut, amenajarea traseului de acces pentru turişti pe porţiunea avenului a fost realizată din structuri metalice – scări şi pasarele cu lăţimea de 1 m – ancorate în pereţii avenului. Adâncimea avenului este de 48 m. În partea inferioară a avenului persistă pe întreg parcursul anului un strat gros de zăpadă. De aici se pătrunde în „Sala Mare” printr-un portal ce măsoară 24 m lăţime şi 17 m înălţime.

În prezent, accesul în Peştera „Gheţarul de la Scărişoara” este controlat în sectorul turistic şi restricţionat în restul peşterii (nu se intră fără avizul Consiliului Ştiinţific al Parcului Natural Apuseni şi cel al Comisiei Monumentelor Naturii). Există două tronsoane diferenţiate pe sectorul turistic: avenul de intrare ce reprezintă sectorul de acces de la suprafaţă până la intrarea în Sala Mare, realizat dintr-o succesiune de rampe de scară și ”Sala Mare” ce cuprinde circuitul turistic amenajat pentru vizitarea Gheţarului.Accesul dinspre satul Gheţari înspre Peştera Gheţarul de la Scărişoara se face pe un drum de pământ. Pe parcursul anilor au existat numeroase preocupări care au vizat pregătirea unui traseu turistic cât mai adecvat pentru accesul în peşteră. În prima fază, scările din lemn, pe care se cobora în aven, au fost înlocuite cu unele confecţionate integral din metal. Poarta din zona mediană a avenului a fost înlăturată şi montată pe marginea superioară.

Pasarela din ”Sala Mare”, care era spijinită pe picioare metalice, a fost înlocuită cu una realizată integral din lemn. Scările care asigurau accesul în „Biserică“ au fost parţial înlăturate în anul 2005, pentru a preveni accidentele cauzate de ruperea, primăvara, a uriaşelor stalagmite de gheaţă. O acţiune importantă desfăşurată în anul 2002 a constat în electrificarea rudimentară a „Sălii Mari”, prin montarea a trei reflectoare. În prezent, avenele sunt doar parţial împrejuite, iar în zona intrării există un dispozitiv de control al accesului cu poartă rotativă. Traseul de acces este sinuos cu diferenţe de nivel variabile. Acesta a fost realizat din scări de metal  ancorate în pereţii avenului. Ultima rampă de scară metalică ajunge la cota inferioară a avenului, iar de aici traseul se continuă pe o structură realizată din lemn – câteva trepte şi pasarele. Acum, traseul de acces în peşteră este într-o stare de deteriorare pronunţată.

• Cum va fi modernizat accesul în Peștera Ghețarul de la Scărișoara

Traseul de vizitare a peşterii va fi împărţit în două tronsoane: primul tronson este cel din zona avenului, iar al doilea este cel amenajat pe suprafaţa gheţarului. Primul tronson păstrează în foarte mare măsură traiectoria şi configuraţia traseului existent,  excepţie făcând ultimii aproximativ 30 m din acest tronson. În această zonă, problemele apărute la calea de acces au fost cauzate în principal de variaţiile mari ale cotei zăpezii şi a gheţii de pe fundul avenului. Pentru rezolvarea acestei probleme, se intenționează suspendarea traseului de acces pe peretele nordic al portalului, începând de la treapta aflată la cota 1145,59. De la această cotă coborârea se va face pe o succesiune de trei rampe de scară suspendate pe peretele avenului, care vor asigura accesul turiştilor la nivelul traseului amenajat din Sala Mare (cota 1130 m). Prin această propunere se urmăreşte realizarea unei structuri care să fie independentă de variaţiile cotelor din zona avenului (prin depuneri şi topiri succesive de zăpadă şi gheaţă).

Se consideră că astfel se reduce impactul vizitatorilor asupra dinamicii naturale a gheţii şi asupra celorlalte elemente naturale ale peşterii din zona deschisă publicului. Sistemul de susţinere va fi fixat în calcarele masive, foarte dure, care pe alocuri prezintă fisuri rezultate în urma procesului de îngheţ – dezgheţ. Ultimul segment al tronsonului îl constituie o rampă cu înclinaţie de 10 % ce se racordează la pasarela montată pe suprafaţa gheţarului în ”Sala Mare”.

Tronsonul doi va fi realizat din platforme din plastic ranforsat cu fibre, cu tălpi din lemn tare, de 1 m x 3 m, ce vor fi aşezate pe suprafaţa gheţarului şi vor fi mișcate periodic în aşa fel încât să nu se permită înglobarea lor în masa gheţarului. În zona de legătură cu tronsonul 1 şi în zona „Bisericii“ sunt prevăzute platforme de regrupare. În zona ”Bisericii“ a fost prevăzută o a doua platformă care să permită staţionarea pentru un timp mai îndelungat a vizitatorilor. În Planul de Management al Peşterii ”Gheţarul de la Scărişoara”, elaborat de Institutul de Speologie ”Emil Racoviţă”, Departamentul Cluj-Napoca, se recomandă ca în situaţia modernizării traseului de vizitare al peşterii să se aibă în vedere o modalitate de a proteja vizitatorii de eventuale căderi de pietre desprinse din pereţii avenului. Astfel, în zona unde pericolul de căderi de pietre este cel mai ridicat, s-a propus montarea deasupra traseului de acces a unei plase de protecţie ancorată în peretele de stâncă.

Singura porţiune unde a fost nevoie de reconfigurarea integrală a traseului este partea inferioară a avenului, ultimii aproximativ 30 de metri din primul tronson. În această zonă, rampele de scară au fost suspendate pe peretele avenului.

Materialele de construcție sunt o combinaţie între profile metalice zincate termic, profile şi grătare realizate din material plastic ranforsat cu fibre. Balustrada de sprijin va fi realizată din material plastic ranforsat cu fibre, iar balustrada de protecţie va fi o plasă sudată zincată termic. Pentru evitarea suprasolicitării structurii scării, din cauza depunerilor de zăpadă, situaţia va fi evaluată periodic de către o persoană desemnată de Primăria comunei Gîrda de Sus.

• Turiștii vor intra în peșteră cu… căști de protecție

După amenajare, turiştii vor avea acces în interiorul peşterii doar însoţiţi de un ghid. Turiştii vor purta obligatoriu căşti de protecţie. Măsurile de protecţie au rolul de a limita pericolul la care sunt expuşi vizitatorii, evitarea accidentării acestora în urma căderilor de pietre, buşteni sau zăpadă şi gheaţă. Administratorul peşterii va avea obligaţia să monitorizeze starea pereţilor avenului şi să îndepărteze orice element instabil care s-ar putea prăbuşi peste traseul amenajat. Totodată, pentru evitarea suprasolicitării structurii scării din cauza depunerilor de zăpadă, situaţia va fi evaluată periodic de către o persoană desemnată de Primăria comunei Gîrda de Sus.

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---