Opinia ministrului Educației despre situația din Învățământ: ”Avem o cultură a copiatului, copiem orice”

Școala românească a pus accent în mare măsură pe reproducere şi pe memorizare, fiind un mediu în care s-a cultivat involuntar un fel de cultură a copiatului, de aceea nu trebuie să surprindă faptul că fenomenul plagiatului are această amploare – este opinia ministrului Educaţiei, Mircea Dumitru.

„Şcoala românească, punând accent în mare măsură pe reproducere şi pe memorizare, a fost un mediu în care s-a cultivat involuntar un fel de cultură a copiatului. Copiem de oriunde putem, de pe internet, de pe referate.ro. Ne complacem în această situaţie ca profesori, sarcina noastră fiind mai uşoară în momentul în care elevul a produs imediat o lucrare şi nu ne asumăm rolul mult mai dificil, acela al pregătirii reale şi a cultivării minţilor acestor tineri care trebuie să funcţioneze mai bine atunci când ies din şcoală. De aceea, nu trebuie să ne surprindă faptul că fenomenul plagiatului are această amploare în România. Argumentul pe care îl prezint aici nu vrea să relativizeze vina morală reală pe care o au cei care plagiază. Nu vreau să spun că din cauza faptului că se copiază în şcoala românească plagiatele sunt mai puţin vinovate, vreau să spun că trebuie să reaşezăm învăţământul pe alte traiectorii (…), în care elevul vine la şcoală pentru plăcerea de a afla şi de a învăţa”, a afirmat Dumitru, la dezbaterea publică privind noua Strategie Naţională Anticorupţie, organizată de Ministerul Justiţiei şi Cancelaria prim-ministrului.

Ministrul Educaţiei a spus că trebuie modificată relaţia între profesori şi elevi, arătând că se insistă prea mult pe memorizare şi mai puţin pe creativitate.

„Trebuie să insistăm foarte mult şi asupra modificării modalităţii prin care noi, profesorii, ne apropiem de elevii noştri atunci când suntem la clasă. (…) Insistăm prea mult asupra transferului de informaţii şi foarte puţin pe formarea caracterului şi convingerii. Suntem captivi, suntem încă prizonieri ai unui sistem de educaţie care valorizează la maximum memorizarea, transferul mecanic de informaţii şi solicitarea ca acele informaţii să fie memorate în mod prompt de către elevi atunci când sunt întrebaţi la diferite forme de testare. Nu putem subestima importanţa memoriei, dar memoria este o capacitate cognitivă inferioară altor capacităţi care sunt mult mai importante pentru creativitate, cum ar fi imaginaţia. (…) Insistăm foarte mult pe un tip de şcoală care arată foarte mult ca un sistem de comandă aproape cvasimilitar, în care nu avem în vedere că în faţa noastră stau nişte fiinţe umane, nişte persoane care au drepturi (…), credem foarte mult în această asimetrie dintre elevi şi profesori, în care profesorul este o autoritate deplină şi nu înţelegem că trebuie să fie într-un gen de parteneriat cu tinerii pe care trebuie să-i formeze”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, statisticile arată că peste 70% dintre elevi se simt singuri, neajutoraţi, în stres şi vin fără nicio plăcere la şcoală.

„Avem nevoie de o altă şcoală pentru copii şi fără îndoială această şcoală va fi bine servită şi de această strategie coordonată de Guvern cu privire la anticorupţie, transparenţă şi integritate”, a adăugat Dumitru.

În opinia ministrului Educaţiei, imaginea şcolii a cunoscut şi cunoaşte în continuare o deteriorare constantă, iar această percepţie negativă este influenţată de experienţe directe şi de percepţii referitoare la alterarea valorilor sociale şi morale şi minimalizarea rolului şcolii în obţinerea succesului social şi profesional.

„Unele generalizări în privinţa aspectelor negative ale funcţionării sistemului au fost alimentate de suspiciunile de corupţie şi rezultatele slabe care au marcat în ultimii ani evaluările naţionale de la finalul învăţământului gimnazial sau liceal, dar şi examenele corespunzătoare mişcării de personal, de cazurile în care se solicitau părinţilor bani de cadouri date cadrelor didactice, precum şi de numărul redus al absolvenţilor care au reuşit integrarea pe piaţa muncii”, a adăugat acesta.

Potrivit ministrului, implicarea autorităţilor publice locale în sprijinirea unităţilor şcolare nu este pe deplin corespunzătoare atribuţiilor care le revin în actul organizatoric.

Ministerul Educaţiei propune un set de acţiuni, a mai spus Mircea Dumitru, arătând că a fost restructurată Comisia Naţională de Atestare pentru Titluri, Documente şi Certificate Universitare, urmărindu-se introducerea unui sistem sancţionator antiplagiat, „dezvoltarea unui mecanism de avertizare şi detectare timpurie a comportamentelor nonconforme”.

El a menţionat că intenţionează adoptarea la nivel naţional a unui standard minimal de măsuri preventive pentru asigurarea integrităţii concursurilor de inspector şcolar general şi general adjunct, de directori ai caselor corpului didactic şi directori ai unităţilor de învăţământ preuniversitar; introducerea disciplinei Educaţie juridică în curriculumul clasei a XI-a, ca disciplină distinctă; monitorizarea audio-video a concursurilor şi a examenelor naţionale.

Sursa: stiripesurse.ro

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---