NATIONAL GEOGRAPHIC: Un maxilar descoperit în România, cheia unei mari descoperiri ştiinţifice despre evoluţia speciei umane

Analiza fălcii unui om care a trăit în urmă cu 40.000 de ani dezvăluie cel mai apropiat descendent direct al unui Neanderthal, care s-a împerecheat cu un om modern.

O fiinţă umană modernă, care a trăit pe teritoriul României de astazi acum 37.000 – 42.000 ani, a avut, cu doar patru generații înaintea sa, cel putin un stramoş Neanderthal , care i-ar fi de fapt stră-stră-străbunic.

Oamenii de stiinta au cunoscut de cel puțin o jumătate de deceniu ca oamenii moderni prezintă urme de Neanderthal în sânge  sau mai precis, ADN de Neanderthal.

Unde însă şi cînd, strămoşii noştri s-au împerecheat cu verii lor îndepărtaţi Neanderthal, a căror specie a dispărut ulterior definitiv, nu s-a putut stabili până acum. Un nou studiu publicat în iunie 2015 in revista „Nature” prezintă cel mai mare procent de ADN de Neanderthal descoperit la vreo mostră de om modern studiată până acum.

„Abia îmi venea să cred că am fost atât de norocoși pentru a da peste un individ ca aceasta”, spune co-autorul studiului Svante Pääbo, de la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evolutionara din Leipzig.

Specimenul, cunoscut sub numele de Oase 1, constă doar dintr-un maxilar de sex masculin, iar din momentul în care a fost descoperit în anul 2002, forma sa a sugerat că ar putea aparține unui hibrid Homo sapiens – Neanderthal.

Aceste teorii au rămas controversate, însă rezultatele noilor obţinute de echipa de la Harvard Medical School pun  capăt discuţiilor în contradictoriu.

„Este într-adevăr uimitor”, spune Tom Higham de la Oxford, un expert în tranziţia Neanderthal – om, care nu a fost însă implicat în  cercetare.

O parte din ceea ce îl șochează pe Higham este măiestria genomică prin care s-a reuşit extragerea de informație genetică din probe foarte mici de ADN din osul maxilarului, de care au dat dovadă Qiaomei Fu si echipa sa de la Harvard Medical School.

„Am încercat să facem acest lucru în 2009 și nu am reușit”, spune Pääbo. Echipa de la laborator a lucrat neîncetat de atunci pentru a–şi imbunatati tehnicile, iar succesul este răsunător.

Genomul secvenţiat din probele pe care le-au avut la dispoziţie a fost incomplet, dar a fost de ajuns pentru oamenii de stiinta să concluzioneze că între 6% și 9% din genomul Oase 1 este de origine Neanderthal. Oamenii contemporani au maxim 4% gene Neanderthaliene.

Această diferență este mai semnificativă decât ar putea părea.

„Am găsit șapte bucăți uriașe de cromozomi care păreau a fi de origine pură de Neanderthal”. Asta înseamnă că aceste elemente trebuie să vină de la un stramos relativ recent, deoarece nu au fost încă modificate de către reconfigurarea care se întâmplă la fiecare generație odată ce cromozomi părinților se combină”, explica Pääbo.

Secventele Non-Neanderthal ale genomului,  arată în acelaşi timp că Oase 1 nu este rudă cu omul zilelor noastre. Linea sa genealogică a murit la un moment dat în procesul de evoluţie.

Această analiză reprezintă un tur de forță al biotehnologiei şi de asemenea îi apropie pe paleoantropologi de răspunsul mult aşteptat la întrebarea: Ce a condus la extincţia Neanderthalilor și când s-a întâmplat asta?

„Marea descoperire aici”, spune Higham „este abilitatea de a spune” că această persoană a avut stră-stră-străbunic un Neanderthal. „Asta ne oferă un  interval de timp mai precis.”

„Daca oamenii de stiinta vor reusi să îşi dea seama când încrucișarea a avut loc în diferite părți ale Europei și în Orientul Mijlociu, ei vor fi în măsură să spună în detaliu cât de rapid s-au răspândit oamenii în aceste regiuni, cât timp au fost în contact cu neanderthalii și poate ne vor spune de ce rudele noastre cele mai apropiate au dispărut.

Traducere şi adaptare după autorul Michael D. Lemonick, National Geographic

foto National Geographic

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---