FOTO: Transalpina, echivalentul montan al litoralului românesc. Zeci de mii de turiști în fiecare weekend

Transalpina (DN 67C), cea mai înaltă și cea mai spectaculoasă șosea din România, a devenit una dintre cele mai importante atracții turistice din România și din județul Alba.

Zeci de mii de mașini, motocicliști și chiar bicicliști traversează săptămânal, în perioada verii, Transalpina.

Asta deși, pe cea mai atractivă porțiune, șoseaua nu este deschisă în mod oficial, turiștii temerari circulând pe propria răspundere. Acest lucru ar urma, potrivit CNADNR, să se rezolve în următoarele zile întrucât au fost finalizate aproape în totalitate lucrările rămase neterminate de pe vremea Romstrade. Este vorba în speial de montare parapeți, marcaje rutiere și alte astfel de detalii.

 

Numai weekendul trecut, “Drumul Regelui” a fost traversat de peste 15.000 de mașini, nepunânând la socoteală și motocicliștii, situație ce i-a determinat pe șefii secției Drumuri Naționale Târgu-Jiu să afirme că Transalpina este un furnicar. Aceaiași oficiali au declarat că în medie, 5.000 – 6.000 de maşini urcă în weekend pe Transalpina, iar în timpul săptămânii media zilnică este între 1.200 şi 1.500 de autovehicule.

 

Povestea Transalpinei se aseamănă într-un fel cu cea a Cetății Alba Carolina, ambele devenind parcă peste noapte două dintre principalele atracții turistice din România. Până în urmă cu câțiva ani, ambele au fost mai mult sau mai puțin inaccesibile, atât pentru localnici (n.a in special șanțurile cetății) cât și pentru turiștii români și străini.

Dacă pe DN 67C nu te aventurai din cauza carosabilului complet impracticabil, cea mai mare parte din Cetatea Alba Iulia făcea parte din bazele militare care funcționau din vremea epocii comuniste în oraș, accesul civililor fiind complet interzis.

Treptat, și în urma a numeroase demersuri și intervenții, porțiuni importante din cetate au fost transferate din proprietatea Ministerului Apărării în proprietatea comunității locale, respectiv a Primăriei Alba Iulia. În câțiva ani, în urma amplelor lucrări de reabilitare și reîntregire, cetatea și implicit orașul s-au reinventat, devenind un exemplu de revigorare atât pentru alte orașe din România, cât și pentru alte așezări istorice din Europa.

La fel s-a întâmplat și cu Transalpina, pe care am descopertit-o cam în același timp cu cetatea din Alba Iulia. Asfaltarea sa a plecat se pare din dorința câtorva de a se face o afacere bănoasă și nu pentru că reprezenta o prioritate pentru infrastructura rutieră a României. Capul afacerii, Nelu Iordache (Romstrade), se află acum în arest pentru țepele date în urma contractelor de construcție drumuri și autostrăzi în România. Dar șoseaua a fost reabilitată, e drept cu niște costuri foarte mari – 148 km, cu o valoare contractuală de 385 milioane de euro – și s-a dovedit a fi o excelentă investiție.

 

Şoseaua cunoscută sub numele de Transalpina, străbate Munţii Parâng din Carpaţii Meridionali. Această şosea este cea mai înaltă din România, ajungând la înălţimea de 2145 m în Pasul Urdele. Transalpina este marcată pe hărţi ca drum naţional – DN 67C. Acest drum există încă de pe vremea lui Decebal, fiind construit de romani în timpul războaielor dacice. Transalpina a fost pietruită de nemţi în timpul Primului Război Mondial, reconstruită în anul 1935 de Carol al II-lea şi apoi reabilitată de nemţi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Timp de aproape 4 luni, de la 1 noiembrie şi până în 15 aprilie, tronsonul dintre Obârşia Lotrului şi Rânca al DN 67 C este închis circulaţiei, întrucât la această altitudine ninsoarea face drumul impracticabil.

Sursa foto: pagina facebook Transalpina Romania

Bogdan Presecan

[nggallery id=816]

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---