Rămâi conectat

Opinii - Comentarii

A început Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel: Oamenii îl țin pentru a fi sănătoşi şi apăraţi de cele rele, de foamete şi grindină. Tradiţii pentru spor şi sănătate

Ziarul Unirea

Publicat

în

Creștinii au intrat, de luni, în postul Sfinților Apostoli Petru şi Pavel, cunoscut în popor sub denumirea de Postul Sampetrului. Este rânduit de Biserică în cinstea celor doi apostoli şi în amintirea obiceiului lor de a posti înainte de a întreprinde acte mai importante.

Vechimea Postului Sfintilor Apostoli Petru si Pavel

Primele marturii despre Postul Apostolilor Petru si Pavel le avem din secolul al IV lea, in Constitutiile Apostolice. Mai tarziu vom gasi informatii despre acest post la Sfantul Atanasie cel Mare, Teodoret, episcopul Cirului si Leon cel Mare. Potrivit cercetatorilor, acest post era tinut la inceput numai in cercurile monahale si abia mai tarziu s-a extins si la credinciosi.

Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel este cunoscut in popor sub denumirea de Postul Sampetrului. Este randuit de Biserica in cinstea celor doi apostoli si in amintirea obiceiului lor de a posti inainte de a intreprinde acte mai importante (Fapte 13,2 si 14,23).

Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel era numit in vechime Postul Cincizecimii, datorita darurilor Sfantului Duh, care s-au pogorat peste Sfintii Apostoli.

Durata Postului Sfintilor Apostoli Petru si Pavel

Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel nu are o durata fixa, deoarece inceputul lui este in functie de data variabila a Sfintelor Pasti. Anul acesta postul incepe luni, 12 iunie.

Acest post incepe intotdeauna in lunea dupa Duminica Tuturor Sfintilor, prima duminica dupa Rusalii – Pogorarea Sfantului Duh. Tinand seama ca mentinem Pascalia calendarului neindreptat, Sfintele Pasti se pot sarbatori intre 4 aprilie si 8 mai.  Astfel, se poate intampla ca Duminica Tuturor Sfintior sa fie dupa 29 iunie si Postul Sfintilor Petru si Pavel sa se desfiinteze. Asa s-a intamplat in anii 1945 si 1956, cand Invierea a fost praznuita pe 6 mai. In cele doua cazuri, Sfantul Sinod a hotarat sa se tina trei zile dinaintea sarbatorii Sfintilor Apostoli. O situatie similara am avut si in anul 1983, cand am sarbatorit Sfintele Pasti pe 8 mai, iar Postul  Sfintilor Apostoli Petru si Pavel a fost numai de doua zile, 27-28 iunie.

Cum se ține Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel

Din bătrâni, se mai păstrează încă o regulă foarte simplă pentru a afla perioada acestui post, variabil ca durată, cunoscut sub diverse denumiri în popor, precum Postul Sâmpetrului ori al Cinzecimii. Se numără, pentru fiecare an, zilele de la Înviere până pe 2 mai inclusiv. Tot atâtea vor fi zilele de post în cinstea Sfinţilor Petru şi Pavel. Spre deosebire de alte posturi de peste an, acesta nu este aspru.

În Postul Sâmpetrului, sâmbăta și duminica este dezlegare la pește, la fel ca și pe 24 iunie, moment care marcheaza sarbatorirea Nasterii Sfantului Ioan Botezatorul.

Lunea, miercurea şi vinerea, se mănâncă legume fără untdelemn, marţea şi joia avem voie să adăugăm ulei şi puţin vin, iar sâmbăta şi duminica ne putem înfrupta din carnea de peşte. Încă de prin secolul al IV-lea se ţine acest Post de vară, obişnuit la începuturi numai în cercurile monahale şi răspândit apoi printre toţi credincioşii. Sfânta Scriptură spune că Însuşi Iisus a ţinut post, învăţându-şi ucenicii că rugăciunea are un rol-cheie.

De ce postim pentru Sfinţii Apostoli? Ca să-i cinstim cum se cuvine şi pentru a ne reaminti obiceiul lor de a ţine post înaintea momentelor importante. Totodată, prin acest post se cinstesc darurile Sfântului Duh, pogorâte peste Sfinţii Apostoli, care se revarsă peste Biserică de Rusalii. Oamenii mai ţin acest post pentru a fi sănătoşi şi apăraţi de cele rele, de foamete şi grindină, dar şi pentru binele animalelor din ogradă.

Tradiţii pentru spor şi sănătate

În tradiţia românească, sărbătoarea Sfinţilor Apostoli este cunoscută sub numele de Sânpetru de vară; aceasta marchează miezul verii agrare şi începutul secerişului.

Sânpetru este un personaj îndrăgit în povestirile şi în snoavele populare. În vremuri îndepărtate, când oamenii erau mai religioşi, Sânpetru de vară mergea pe pământ fie singur, fie însoţit de Dumnezeu, era îmbrăcat în straie ţărăneşti, fiind preocupat ca orice gospodar de creşterea vitelor şi, mai ales de pescuit. Sânpetru este un bun sfetnic al lui Dumnezeu, care-l consultă în luarea unor decizii. De aceea, Dumnezeu i-a încredinţat porţile şi cheile Raiului, spune tradiţia. Acolo fiind stăpân peste cămările cereşti, Sfântul Petre hrăneşte animalele sălbatice, mai ales lupii, dar fierbe şi grindina , care se topeşte în bucăţele mici şi nu mai este atât de periculoasă.

– Din această zi, cucul şi privighetorile nu mai cântă.

– În tradiţia populară, până în acestă zi nu se scutură merii; se crede că, dacă se respectă această datină, sunt ocrotite ogoarele de căderea grindinei.

– Tot acum, Sânpetru pocneşte din bici, iar scânteile care apar cu acest prilej se transformă în licurici, care-i călăuzesc pe călătorii rătăciţi pe drumuri de munte sau în pădure.

– Pentru sporul casei şi pentru sănătate, se respectă tradiţia Moşilor de Sânpetru şi se sfinţesc la biserică pachete cu colaci, lumânări, mere dulci şi mere acrişoare; apoi, aceste ofrande se împart oamenilor săraci.

– Oamenii pistruiaţi trebuie să se spele pe faţă cu apă la miezul nopţii, când cântă cocoşul; tradiţia spune că respectând acest ritual, pistruii nu se mai înmulţesc .

– Dacă tună şi fulgeră în ziua Sfinţilor Apostoli, nucile şi alunele vor fi viermănoase.

– Acum, potrivit tradiţiei populare, se respectă sărbătoarea lupilor: nu se pun capcane şi lupii nu se alungă cu focuri de armă, pentru ca aceste animale sălbatice să fie îmblânzite şi să nu fure vitele din gospodării.

– Se spune ca cine se scoala de dimineata, in fiecare zi de post, ca sa vada rasaritul Constelatiei Closca, va avea tot anul parte de bine si i se vor implini toate dorintele.

– Tot traditia spune ca, pe durata postului, femeile nu au voie sa lucreze in casa pentru ca e vremea cand trec ielele si stramba trupul femeii pe care o gaseste lucrand.

– Tot acum, in zilele de post ale Sampetrului, exista obiceiul ca, la tara, mamele sa lege la gatul fetelor usturoi sau pelin ori sa le puna aceste plante pe talpi, ca atunci cand trec frumoasele, adica ielele, sa nu zapaceasca mintile copilelor.


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Publicitate

Știri recente din categoria Opinii - Comentarii

Opinii - Comentarii

27 Martie: Ziua mondială a teatrului

Bogdan Ilea

Publicat

în

27 Martie: Ziua mondială a teatrului La 27 martie, artiştii şi publicul din toată lumea celebrează ziua mondială a teatrului. Aniversată în fiecare an , a fost instituită în 1961, de Institutul Internaţional de Teatru (ITI), iar din 1962, a devenit un eveniment anual, organizat de centrele ITI şi comunitatea internaţională de teatru. Citește și: […]

Citește mai mult

Secțiune ȘTIRI RECENTE CATEGORII

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Politică Administrație

Opinii Comentarii

Secțiune Articole Similare

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2024 Ziarul Unirea